ECONOMIC

* Indolenta si indisciplina financiara a agentilor economici pe drumul catre
Aricii tepelor

* “Abstract” in topul firmelor din constructii
Cei care sustin lumea

* Bursa vorbelor

* Compensatia disponibilizarii

* Indolenta si indisciplina financiara a agentilor economici pe drumul catre
Aricii tepelor

Incidentele de plati inregistrate anul trecut in Maramures se cifreaza la peste 229 miliarde de lei! Oamenii de afaceri sustin ca halucinanta suma este mult mai mica decat valoarea totala a “tepelor”. Argumentul? Victimele cad de multe ori la intelegere cu ilegalistii. Autoritatile nu par ingrijorate de jalnica disciplina financiara a agentilor economici maramureseni.

In Maramures se practica din greu emiterea de instrumente de plata fara acoperire! Conform informatiilor primite de GAZETA de la Biroul de Presa al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), “tepele” se ridica in 2004 la fabuloasa suma de 229,473 de miliarde, adica un sfert din bugetul municipiului Baia Mare pe acest an! Numarul instrumentelor de plata fara acoperire (cecuri, bilete de ordin) fiind de 2.940. Adica printr-un calcul simplu, valoarea medie a unei “tepe” in Maramures depaseste 78 de milioane de lei. Totusi, alarmanta situatie nu pare sa mobilizeze in vreun fel autoritatile locale, care, in ciuda evidentelor, sustin ca fenomenul nu este foarte raspandit in judet!

Evidente “subtiri”

Pentru descurajarea unor asemenea practici, precum si pentru a exista o evidenta a persoanelor fizice si juridice care au astfel de “obiceiuri”, la nivelul BNR exista Centrala Incidentelor de Plati (CIP), definita ca “un centru de intermediere care gestioneaza informatia specifica incidentelor de plati atat din punct de vedere bancar (descoperit de cont) cat si din punct de vedere social (furt)”. Baza de date CIP este constituita din Fisierul National al Incidentelor de Plati (FNIP) si Fondul National al Persoanelor de Risc (FNPR), ce contine agentii economici “cu vechime” in domeniul incidentelor de plati, adica “teparii” cu renume. In 2004, FNPR a inregistrat 380 de persoane juridice si patru persoane fizice din Maramures. Insa situatia e mult mai grava decat pe hartie. Fara a contesta datele inregistrate in CIP, oamenii de afaceri sustin ca evidentele sunt destul de “subtiri”. Principalul argument: beneficiarii prefera sa-si regleze conturile cu “teparii” prin alte metode. “Foarte multi isi retrag cecuri si raman la intelegere, sau emit un alt ordin de plata pentru alta data. Deci se practica solutionarea unor astfel de incidente prin intelegere, multi se ajuta intre ei cand ajung la ananghie”, a spus Marian Rusu, director Ketarom.

Vinovatii fara vina

Numai ca pe langa fraudatorii care comit constient astfel de ilegalitatii, in CIP pot intra si agentii economici care au prea multa incredere in partenerii de afaceri. “Bazandu-ma pe data pentru emiterea ordinului de plata stipulata in contract si avand o marja de siguranta de inca vreo saptamana sau 10 zile, pe motiv ca poate n-ajung banii la timp, am remis la randul meu cecuri, ordine de plata. Din moment ce stiam ca trebuie sa-mi intre banii, stiam ca sunt acoperit, dar neefectuand ceilalti plata, am intrat in incident de plata si n-am mai avut ce face. Desi nu era o plata fictiva, iar singura mea vina a fost ca am avut incredere in partenerul meu ca isi va respecta obligatiunile financiare asa cum am convenit in scris. Inscrierea in FNPR inseamna foarte mult, iti este afectata credibilitatea fata de partener, fata de banca, este practic o blamare a numelui firmei. Plus ca in clipa in care soliciti un credit, banca isi pune un semn de intrebare daca esti capabil sau nu sa returnezi creditul. Pierzi afaceri, pierzi parteneri, pierzi prieteni. Se aplica si amenzi, dar astea sunt cazuri fericite. Astfel de situatii se pot lasa si cu inceperea cercetarii penale, pentru ca e un soi de inselaciune”, a mai declarat directorul Ketarom.

E roz (?)

Desi datele inregistrate in CIP pot fi consultate de oricine, autoritatile nu par interesate de subiect. Ba mai mult, fiind convinse ca situatia nu e atat de prapastioasa, paseaza atributiile legate de deconspirarea teparilor in carca bancilor si a pagubitilor. Cat despre masurile de stopare a fenomenului... “Acest fenomen (al emiterii de instrumente de plata fara acoperire - n.red.) nu este prea raspandit in Maramures. Dar asta e mai mult o problema a bancilor comerciale, care trimit datele catre CIP. Noi putem folosi astfel de date, pentru a vedea daca firmele respective au si datorii catre bugetul de Stat. Incidentele de plati pot fi reduse doar prin prevenire, adica fiecare agent economic trebuie sa-si verifice partenerul de afaceri”, a declarat Stefan Libotean, directorul Directiei Generale a Finantelor Publice Maramures.

Nu toti teparii ajung in CIP!

“Se poate ca o parte dintre instrumentele de plati fara acoperire sa nu ajunga in CIP si sa se rezolve pe cale amiabila. Sunt multe persoane care se bazeza pe faptul ca isi vor primi banii, emit cecuri si intra in FNPR, dar sunt si agenti economici care fac acest lucru cu buna stiinta. Oricum, inregistrarea in Fondul Persoanelor de Risc e o pata neagra pentru orice firma. Iar firmele care nu-si verifica partenerii de afaceri isi asuma un risc.” - Stefan Libotean, director DGFP Maramures.

Care sunt sanctiunile?

Conform Regulamentului nr. 1/2001 privind organizarea si functionarea la BNR a Centralei Incidentelor de Plati (CIP), persoanele care elibereaza instrumente de plata fara acoperire intra in interdictie bancara pe o perioada de un an de la data inregistrarii in CIP. Daca se stabileste ca incidentul de plata este major (cecul a fost emis fara autorizarea traseului, cu data falsa etc.), banca poate solicita instantei judecatoresti sa numeasca un lichidator pentru recuperarea prejudiciului, iar persoana implicata este sanctionata cu amenda sau se dispune inceperea urmaririi penale impotriva sa. Nici bancile care nu se conformeaza legii nu scapa de sanctiuni. Adica cele care au declarat cu intarziere sau nu au declarat incidentele de plati si/sau nu le-au notificat catre client sunt sanctionate cu 5 milioane de lei pentru fiecare zi de intarziere. Amenda se aplica si bancilor care distribuie cu intarziere sau nu distribuie in sistem propriu intrabancar declaratia CIP privind interdictia bancara, dar si bancilor care elibereaza formulare cec titularilor aflati in interdictie bancara.

Ioana Lucacel







* “Abstract” in topul firmelor din constructii
Cei care sustin lumea

Pornind de la deviza ca nefiind singurii din domeniu trebuie sa fie cei mai buni, firma Abstract a tinut sa-si demonstreze seriozitatea si profesionalismul cu fiecare lucrare executata. Iar rezultatele n-au intarziat sa apara. In sase ani de activitate, firma si-a construit un palmares de invidiat si un renume pe masura, iar ascensiunea in topul constructorilor maramureseni continua.

In urma cu sase ani, Nicolae Roman a hotarat sa-si foloseasca cei peste 18 ani de experienta in domeniul constructiilor si compensatiile de disponibilizare intr-o afacere. Asa s-a “nascut” firma Abstract SRL, specializata in constructii-montaj, structuri de rezistenta si lucrari de restaurare. In doar cativa ani, Abstract a reusit sa-si croiasca o traiectorie ascendenta pe o piata supra-aglomerata cum este cea a constructiilor. Secretul? Seriozitatea, profesionalismul, promptitudinea serviciilor oferite si preturile rezonabile.
Reporter: Cat de greu ati obtinut primul contract important?
Nicolae Roman: La noi, inceputul nu a fost chiar atat de greu. Chiar din primul an de activitate am obtinut un contract pentru realizarea structurilor de rezistenta la halele Habitex. Am pornit afacerea cu patru angajati, cu care lucrasem inainte pe santier si stiam ca sunt profesionisti. Daca oferi servicii de calitate e imposibil sa nu ai clienti, desi, din pacate, inca primeaza pretul si nu raportul dintre acesta si calitate.
Rep.: Ce s-a schimbat pe piata constructiilor in ultimii ani?
N.R.: Multe. S-au schimbat pretentiile si gusturile beneficiarilor, dar si tehnologiile. Tocmai de asta incercam sa fim mereu la curent cu noutatile din domeniu, folosind publicatiile de specialitate sau participand la diferite targuri.
Rep.: Prin ce va atrageti clientii?
N.R.: Calitate, seriozitate si lucrari predate la termen. Iar lucrarile executate sunt si ele o “carte de vizita” importanta. Pornesc de la deviza ca beneficiarul trebuie sa fie multumit (clientii sunt cei care pot sa-ti faca cea mai buna sau... cea mai proasta reclama).
Rep.: E importanta relatia cu colaboratorii?
N.R.: Foarte importanta. Mai ales pentru firmele mici. In ultima vreme exista multe cereri pentru “lucrari la cheie”, deci e nevoie de multe firme, care sa ia fiecare o bucatica. Noi am avut o colaborare buna si cu furnizorii, dar si cu antreprenorii. Si as nominaliza AMISA, AMB 3000 Construct, Alcomet, Myntos si multi altii.
Rep.: De ce ati ales ca slogan “Sustinem lumea”?
N.R.: Din intamplare, cred. La fel cum am ales si numele firmei, numai ca uneori hazardul face minuni. Asa se face ca atat numele firmei, cat si sloganul se potrivesc perfect cu principala noastra specializare: realizarea structurilor de rezistenta (fapt care a dus la un al doilea slogan: “Forta, siguranta, calitate”).
Rep.: Dovada succesului in afaceri?
N.R.: Cred ca lucrarile realizate: supermarketul Hofer, halele Habitex, magazinele Cozac, casele particulare si multe altele. Dar si satisfactia sufleteasca de a-mi fi platit oamenii la timp. Daca beneficiarul e multumit iar oamenii si-au primit salariile la timp, atunci fiecare lucrare e un succes.
Rep.: Investitii viitoare?
N.R.: M-am gandit sa pregatesc un “plan B”. Impactul sectorului de afaceri cu marile firme din UE va fi destul de dureros, asa ca ma gandesc sa investesc si in alt domeniu, dar inca nu m-am hotarat asupra domeniului.

Ioana Lucacel





* Bursa vorbelor

Ultima idee din domeniul masurilor de stopare a evaziunii fiscale a starnit o veritabila (dar zadarnica) dezbatere la nivel national. Dincolo de motivatiile puerile de genul “romanii nu trebuie sa aiba nimic de ascuns”, legea cu pricina e doar un balon de sapun. E aberant sa introduci o “noua” lege si sa-i extinzi “aria de actiune” la 20 de milioane de oameni in conditiile in care legea s-a dovedit nefunctionala pentru cateva sute. Degeaba se bate guvernul cu pumnu-n piept ca-i va lua la bani marunti pe toti potentialii fraudatori, cand pana acum nici macar un demnitar, un parlamentar sau un functionar public nu a fost tras de urechi din pricina ca averea sa nu este in confomitate cu veniturile declarate. Si, slava Domnului!, avem suficienti demnitari imbogatiti peste noapte (sau in timpul unui mandat). Asa ca, pana cand Puterea va intelege ca nu-i suficient sa adopti niste legi pentru ca acestea sa functioneze, modificarile legislative aprobate “pe banda” nu vor face decat sa sporeasca infloritoarea birocratie si sa fie bataie de joc la adresa cetatenilor, “condamnati” a fi “material didactic” in experimentele fiecarui guvern.

Ioana LUCACEL





* Compensatia disponibilizarii

Fiecare miner care renunta la slujba primeste prime de concediere, ajutoare de somaj sau venituri de completare care ar putea depasi 7.000 de dolari. Cei 5.150 de mineri care vor fi dati afara in acest an vor primi plati compensatorii ce vor fi asigurate de la bugetul de stat si dintr-un imprumut de 120 de milioane de dolari acordat de Banca Mondiala. Acordul de finantare se intinde pe patru ani si va fi ratificat, cel mai probabil, la sfarsitul acestei luni. Banii vor fi acordati pe baza “celebrei” Ordonante nr. 8/2003, prin care cei vizati de concedierile colective pot primi plati compensatorii, esalonat, pe o perioada de pana la 24 de luni. Fondurile alocate de la bugetul de Stat pentru plata salariilor compensatorii pentru ortacii care vor fi disponibilizati in cursul acestui an se ridica la 690,6 miliarde lei. Totodata, potrivit reprezentantilor Ministerului Economiei si Comertului, bugetele de venituri si cheltuieli ale companiilor din subordine vor fi aprobate pana la sfarsitul acestei luni.