ECONOMIC

* Meandrele concrete ale programului de sprijinire in dezvoltarea exportului
PITICELE Fonduri momeala

* Singurul reprezentant al firmei Midcom in Romania
Magnetul afacerilor

* Bursa vorbelor

* Verificarea bancherilor

* Meandrele concrete ale programului de sprijinire in dezvoltarea exportului
PITICELE Fonduri momeala

Printr-un program de finantare care se dorea un sprijin in promovarea produselor si serviciilor IMM-urilor la export se pot obtine maxim 80 de milioane lei, pe parcursul a doi ani! Asta in conditiile in care 100 de miliarde de lei asteapta sa fie cheltuiti, iar agentii economici nu se inghesuie sa-si toace nervii intocmind proiecte pentru o suma care le ajunge cel mult pentru realizarea unui site.

Penibil! In conditiile in care cele mai multe incercari de infiltrare a firmelor romanesti pe piata externa se lovesc de refuzuri pe fata, sprijinul Agentiei Nationale pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatiei (ANIMMC) in dezvoltarea exportului consta in cateva milioane de lei, si alea date cu taraita. Programul ce urmareste (teoretic) promovarea produselor si serviciilor IMM-urilor la export se deruleaza din 2002 (cand ANIMMC, purta denumirea de Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Cooperatiei) si este viabil pana la finele anului urmator. Numai ca, desi au trecut mai bine de doi ani de la demararea programului, Maramuresul se poate lauda cu… un singur beneficiar, Mara International Tour! Explicatia poate fi gasita in sprijinul acordat de ANIMMC: vreo 24 de milioane de lei, o suma extrem de mica raportata la “pretentiile” programului. Adica, in scripte, printre costurile eligibile acoperite in proportie de pana la 60% de ANIMMC, se numara participari la targuri internationale (cu stand propriu), participari la cursuri de pregatire in tara sau strainatate, in domeniul tehnicilor de promovare a produselor, consultanta in vederea elaborarii unor strategii de promovare pe piata externa. Dar in conditiile in care suma maxima care se poate obtine este de maxim 80 de milioane de lei (pe parcursul a doi ani consecutivi) se poate vorbi cel mult de promovarea pe piata interna. Nu e de mirare ca agentii economici nu se inghesuie sa depuna cereri de finantare, desi programul are numai in acest an un buget de 100 de miliarde de lei.

Verdict: neprofitabil

Desi conducerea ANIMMC sustine ca slaba absortie a fondurilor e cauzata de lipsa de mediatizare, agentii economici cam stiu cu ce se mananca programul, dar il considera neprofitabil. “Tot ce se poate face este eventual un site sau niste pliante. Pentru noi nu e deloc atractiv acest program. De aia nici nu depun multi cerere de finantare. E multa birocratie, e multa bataie de cap si nu merita. Bani sunt foarte putini si, din cate am inteles, se dau si in doua transe. Poti sa obti maxim 80 de milioane de lei. Pai ce promovare la export poti face cu banii astia? Ca de participare la targuri internationale nu prea poate fi vorba, fiindca e foarte scump”, a spus Borota Daniel, managerul firmei Flexibil. Altii sunt de parere ca timpul poate fi investit in intocmirea unui proiect mai mare, care lasa in urma mai mult decat pliante. “Pentru banii astia nu prea merita. Pentru un credit extern nerambursabil de cateva mii de euro, merita. Pentru banii astia, nu cred. De 1.000 de euro poti face un site. Noi ne-am facut singuri site-ul, dar sunt alte firme care apeleaza la experti. Nici macar pliante nu stiu daca merita sa faci, pentru ca si acelea trebuiesc distribuite la un targ national sau international, ori asta costa. Intr-un cuvant, e bataie de cap, pentru bani putini”, a spus Bernard Szasz, directorul firmei Arta in lemn Szasz. “Daca pornim de la ideea ca orice banut nerambursabil e bine venit, atunci e un ajutor. Poti sa faci niste pliante, un catalog, poti sa faci ceva promovare. Poate promovare pentru export e cam mult spus, fiindca sunt niste costuri mult mai mari. De ce nu sunt cereri de finantare? Poate ca nici nu a fost suficient mediatizat”, a spus George Ofrim, directorul firmei Arcer. Pana una alta, din totalul de 100 de miliarde s-au alocat pana in prezent doar 1,560 de miliarde si sunt aprobate de principiu alte 7,657 de miliarde! Grav este faptul ca in acest caz nu lipsa banilor va fi scuza guvernantilor in 2007, cand Romania va intra, probabil, in UE cu firme care n-au iesit niciodata pe piata externa sau habar n-au ce inseamna promovare si publicitate in UE.

Cum se recolteaza “malaiul”

Pot obtine o astfel de finantare IMM-urile cu capital social integral privat, intocmite in baza Legii 31/1990, fara restante la plata taxelor si impozitelor, fara credite restante, cu o durata de functionare de cel putin un an la data depunerii cererii de finantare, o cifra de afaceri de pana la 8 milioane de dolari, conform datelor din ultimul bilant contabil, un numar scriptic de personal de pana la 249 (inclusiv) si care promoveaza la export servicii sau bunuri materiale produse de ei.

“Am facut pliante”

“Cu banii primiti prin acest program am facut niste pliante (!). Nu sunt multi, sigur, dar e ceva. Noi am avut noroc, pentru ca ne-am intocmit singuri documentatia, deci am platit numai realizarea propriu-zisa a pliantelor. Oricum documentatia nu a fost greu de realizat. Nu stiu ce se cere pentru celelalte tipuri de proiecte. Noi am trimis datele firmei, si ce vrem sa facem. Ei ne-au acordat 60% din costul lor, noi am pus restul. Anul acesta am depus o noua cerere, pentru care ni s-a dat acord de principiu. Pentru firmele mici este un ajutor. Poate criteriile sunt un pic stricte, in sensul ca finantarea nu se acorda decat firmelor fara nici un fel de restante la plata taxelor si impozitelor, nu au credite restante etc. Poate asta a fost una dintre cauzele pentru care nu au fost depuse cereri. De mediatizare nu stiu ce sa zic… exista internet si noi de acolo am aflat, exista birouri specializate… deci, cei interesati au de unde afla detalii.” - Viorel Nasui, director adjunct Mara International Tour.

Ioana Lucacel





* Singurul reprezentant al firmei Midcom in Romania
Magnetul afacerilor

In ultima vreme, tot mai multi oameni de afaceri straini cred ca Romania ar fi un fel de teren minat al investitiilor. Nici macar pentru o firma de prestigiu cum e Midcom, unul dintre liderii mondiali in productia de magnetice (transformatoare) cu aplicatii in telecomunicatii, intrarea pe piata romaneasca nu a fost facila. Dar cu un partener serios, dificil nu inseamna imposibil.

Povestea infiintarii firmei Meta Tronics, singurul reprezentant Midcom in Romania si Ungaria, se incadreaza in scenariul, tot mai putin actual, al romanilor care prind cheag “afara”, dar vin sa investeasca in Romania. Ovidiu Talpos este unul dintre miile de romani care au plecat in “perioada rosie” spre “tara tuturor posibilitatilor”. Destinul si casatoria cu o belgianca l-au adus din nou in Europa, adica mai aproape de casa. Ideea unei investitii in Romania a venit dupa numirea sa in functia de director Midcom in Europa. Perioada de tatonare si cautare a unui partener serios a tinut de prin 1989 pana in urma cu vreo doi ani, cand Talpos a decis ca partenerul de afaceri cautat era Ioan Rogojan.
Reporter: Firmele romanesti se plang ca intra foarte greu pe piata externa. Cat de dificila e abordarea pietei romanesti pentru o firma straina?
Ovidiu Talpos: Chiar daca pare ciudat, intrarea pe piata din Romania e dificila chiar si pentru o firma de prestigiu. Au fost momente in care ne-am gandit sa renuntam, insa am deschis 9 firme si lucrurile au luat-o pe o panta ascendenta. Si cred ca in doi ani se va schimba si situatia economica a Romaniei, pentru ca Uniunea Europeana impune asta. In prezent, una dintre carentele mari ale Romaniei este legislatia, care nu avantajeaza deloc agentii economici. Dar toata lumea stie ca pe langa avantajul fortei de munca ieftine, tarile est-europene au si dezavantaje.
Rep.: Produsele de baza ale Midcom?
O.T.: Midcom a inceput cu productia de magnetice (transformatoare, componente) cu aplicatii in diferite domenii, care a ramas una din ramurile de baza. Unul dintre domeniile in care ne-am impus este cel al telecomunicatiilor. Avem clienti de renume din domeniul productiei de telefoane mobile. Oferim si solutii pentru surse de alimentare (variante standard si la comanda), solutii pentru echipamente, ce folosesc energia solara. Printre produsele noi se numara si lampile solare, care se alimenteaza ziua si ilumineaza noaptea, deci fara nici un fel de cost. Nu demult, ne-am mutat piata de productie in China, datorita fortei de munca foarte ieftine. Acolo, un muncitor castiga in jur de 4-5.000 lei la ora, iar un inginer in jur de 7-8.000 de lei pe ora. Pare putin, dar lor le e suficient sa intretina o familie cu 3-4 copii. E foarte convenabil, pentru ca asta se simte in pretul produselor, unul foarte avantajos.
Rep.: Exista un mit al calitatii indoielnice a produselor “made in China”.
O.T.: Exista. In ultima vreme toate firmele de prestigiu international cauta forta de munca din China. Daca vrei un pret competitiv pentru a mentine pozitia pe piata, nu ai alta solutie. Stiati ca Alcatel, de exemplu, este produs in China? Si exemplele pot continua.

Ioana Lucacel





* Bursa vorbelor

Dupa toate programele de crestere a nivelului de trai, un raport al Bancii Mondiale ne-a dat saptamana trecuta cu tifla-n cap si a confirmat ceea ce nu mai trebuia confirmat: Romania are cea mai ieftina forta de munca din Europa, dar si cele mai mari contributii la asigurarile sociale. Adica, aproape jumatate din leafa muncitorului roman merge ba in fondul asigurarilor de sanatate, ba in cel al somajului, ba la pensii etc. Culmea e ca pe langa faptul ca suntem saraci lipiti, impunem fel de fel de pretentii, asa cum ii sade bine unei pretendente la integrarea in UE. In loc sa foloseasca acest handicap salarial in atragerea de investitori, guvernantii nostri alunga firmele straine prin tot felul de legi, care de care mai stupide. Asa se face ca Romania isi permite sa trimita acasa patronii straini cu mai putin de 10 angajati, sa perceapa TVA si pentru produsele care “stationeaza” pe teritoriul tarii, dar sunt vandute afara etc. Nici nu e de mirare ca investitorii straini se feresc de piata din Romania ca de ciuma si angajeaza somerii altora. Iar Nastase repeta obsedantul slogan: “trebuie sa atragem investitori”. Strategia guvidului aflat in tigaie!

Ioana LUCACEL





* Verificarea bancherilor

Banca Nationala a Romaniei a dispus extinderea masurii de verificare a restantelor bancare si la persoanele care solicita credite de consum, mai mici de 200 de milioane de lei. Pana acum, in “Centrala Riscurilor Bancare” intrau doar numele celor care nu si-au platit ratele pentru credite mai mari de 5.000 de euro. Desi aceasta extindere presupune o munca suplimentara de raportare, bancile comerciale considera ca masura este binevenita. Astfel, persoanele fizice care doresc sa obtina un credit, nu vor mai declara pe proprie raspundere ca nu au alte datorii restante, ci vor fi verificate prin intermediul retelei de comunicatii interbancare. De asemenea, BNR cere bancilor raportari si despre fraudele pe carduri bancare. Aceste informatii centralizate devin utile intregului sistem bancar, la fel si detaliile despre grupurile de debitori. Adica, prin acest sistem vor putea fi demascate si firmele care fac parte dintr-un concern rau-platnic.

Ioana LUCACEL