ECONOMIC

* Pagubitii de Valgab isi vor recupera materialele folosite la constructia Lukoil Sighet!
“Lauri” la Olimpiada Smecheriei

* Holisun, strategul inovatiei in software
Tanarul expert IT

* Bursa vorbelor

* “Politia” coruptiilor economice

* Pagubitii de Valgab isi vor recupera materialele folosite la constructia Lukoil Sighet!
“Lauri” la Olimpiada Smecheriei

Pe langa numeroase abateri legislative si tehnice neremediate nici astazi, Valgab Invest continua sa-si pacaleasca subantreprenorii. Drept raspuns la neonorarea platilor, administratorul Ketarom si directorul Liceului Regele Ferdinand ameninta cu recuperarea si vanzarea materialelor folosite la constructia statiei!

Povestea statiei de carburanti Lukoil din Sighetu Marmatiei pare fara sfarsit. Tot fara sfarsit pare lista gravelor abateri tehnice, legislative, dar si numarul celor tepuiti de antreprenorul general al lucrarilor, Valgab Invest. Culmea e ca nici aceste abateri grave de la proiect (care pot duce la o explozie de proportii), nici functionarea statiei fara autorizatie sau rabdarea ajunsa la limita a celor care aveau contracte sau intelegeri cu Valgab nu a atras atentia beneficiarului lucrarilor, Lukoil. In lipsa unor masuri concrete de remediere a situatiei si de efectuare a platilor restante, Ketarom, unul dintre subantreprenori, ameninta cu recuperarea materialelor folosite la constructia benzinariei (imprejmuire, umplutura, balast, beton, instalatii electrice, tubulatura pentru canalizare etc.) si valorificarea lor. Si intelegerea lui Viorel Dragos, directorul Liceului Regele Ferdinand, a ajuns la limita. In schimbul depozitarii materialelor de constructie in curtea institutiei si asigurarea mesei pentru vreo 5 angajati pe o perioada de o luna, Valgab a promis efectuarea unor lucrari in valoare de vreo 24 de milioane de lei. Numai ca termenul limita, 20 mai, a trecut demult, iar Valgab nici nu se gandeste sa-si onoreze promisiunea. Drept raspuns, Dragos le-a blocat materialele si e decis sa le valorifice.

Lista neagra

Grav este ca statia si-a inceput activitatea fara o expertiza tehnica, fara autorizatie de functionare si fara un control din partea Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC). Desi legea obliga constructorul sa solicite un control la anumite faze determinante, nici Valgab si nici subantreprenorii sai nu s-au sinchisit sa solicite un control din partea ISC si nici o expertiza tehnica din partea unei persoane avizate. Iar “scapari” exista. Si nu putine.
1) Lucrarile au inceput fara autorizatie de constructie (eliberata in 11 martie) si culmea, Valgab dorea finalizarea lucrarii in luna februarie!
2) Conform raportului tehnic al structurii de rezistenta, efectuat de expertul tehnic Victor Pantel, societatea STEEL MET nu avea conditii tehnologice de executie corespunzatoare categoriei confectiilor metalice abordate; nu existau certificate de calitate nici pentru materiale si nici pentru sudurile de rezistenta; elementele confectionate nu corespund cerintelor standardelor; protectia anticoroziva este necorespunzatoare.
3) Marian Rusu, directorul Ketarom, sustine ca platforma executata de firma Concordia incalca grav proiectul, ceea ce scade rezistenta ei. Platforma din zona rezervoarelor de combustibil nu este armata corespunzator, motiv pentru care exista riscul izbucnirii unui incendiu de proportii.
4) Multe dintre abaterile sesizate de Inspectoratul de Stat in Constructii in cadrul controalelor efectuate nu au fost remediate.
5) Pe langa faptul ca statia a fost ridicata pe locul unui parculet cochet si pe un teren revendicat de Parohia Reformata, conform unor adrese ale Primariei Sighetu Marmatiei, cei de la Valgab ocupasera o portiune de gard adiacenta salii de sport a liceului, ce crea un focar de infectii prin depozitarea gunoaielor. Mai mult, pe peretele salii de sport era executata o fresca a artistului Mihai Borodi.
6) Statia a fost deschisa in 19 mai, iar autorizatia de functionare se pare ca n-a fost eliberata nici astazi!
7) Valgab Invest nu si-a achitat datoriile fata de Ketarom, Liceul Regele Ferdinand si societatea Consim Sighetu Marmatiei.
8) Directorul Ketarom, Marian Rusu, sustine ca devizele de lucrari au fost modificate de Valgab, fapt care a diminuat suma ce-i revenea Ketarom cu vreo 7.000 de euro. Si lista poate continua. Asteptam reactia autoritatilor competente, (care pana acum s-au multumit sa caute pretexte) si a beneficiarului, Lukoil (care tine ochii larg inchisi la manevrele celor de la Valgab). Am sesizat niste ilegalitati. Nu intervine nimeni?

Ferdinand - “tepuitul”!

“Ei ne-au cerut curtea pentru depozitarea materialelor si ca recompensa ei trebuiau sa repare poarta, sa refaca o portiune de gard si sa ne asfalteze curtea. Au fost de acord. Initial, a fost o intelegere verbala si ulterior am incheiat o minuta prin care si-au luat angajamentul ca termina lucrarile pana in data de 20 mai. Nu s-au tinut de cuvant. Am blocat bordurile lor in curte, in momentul in care isi respecta intelegerea le pot lua. Cativa oameni au mancat la noi la cantina, vreo luna. Nici pentru asta n-au platit.” - Viorel Dragos, directorul liceului Regele Ferdinand.

“Am constat deficiente!”

“Noi nu facem expertize, facem controale inopinante. Pe noi trebuiau sa ne cheme la anumite faze de constructie. Nu ne-au chemat la nici o faza, dar am facut trei controale, nechemati. Actele sunt la Sighet, la filiala de acolo. Au fost niste deficiente constatate, dar la faze determinante nu ne-au chemat! Nici la receptie. Au raspunderea ca nu ne-au chemat. Expertize nu facem noi, ei propun sa se faca expertize si la cererea constructorului, pot cere o expertiza. Sunt cativa experti autorizati, printre care e si domnul Pantel. Si daca aceste disfunctionalitati financiare intre constructori (ca de aici se trage, ca s-a retras un constructor, a venit altul, a dat in subantrepriza)… noi nu putem face nimic. Avem observatii prin cele trei acte. Intotdeauna sunt probleme cand se dau lucrari in subantrepriza si astea pornesc de la partea financiara. Greselile pot iesi la lumina numai in cadrul unei expertize, care poate fi ceruta fie de Lukoil, fie de antreprenorul general.” - Virag Arpad, inspector sef Inspectiei de Stat in Constructii.

Ioana Lucacel






* Holisun, strategul inovatiei in software
Tanarul expert IT

Desi la prima vedere IT-ul pare domeniul ideal de lansare pentru un tanar ambitios, nu e tocmai floare la ureche sa-ti faci loc pe o piata dominata de nume “grele” sau sa castigi increderea unor firme mari din exterior. Dar greu nu inseamna imposibil. Cel putin asta reiese din povestea firmei Holisun, care in mai putin de doi ani a reusit sa-si formeze o carte de vizita impresionanta.

Inceputurile firmei Holisun se incadreaza perfect in scenariul unei povesti cu “un tanar ambitios, care voia sa cucereasca “imparatia” IT-ului.
Ideea infiintarii firmei a prins contur prin 2001, cand Oliviu Matei, managerul Holisun, era inca student in Olanda. Activitatea propriu-zisa a firmei a inceput abia dupa un an, cand Matei s-a intors in tara hotarat sa ofere clientilor servicii la standarde europene. Numai ca entuziasmul si experienta adunata in Olanda n-au fost suficiente pentru ca Holisun sa se impuna pe o piata dominata de firme foarte cunoscute. Au urmat mii de mail-uri trimise pretutindeni, multe incercari de a stabili o legatura cu agentii economici locali si multa munca. In fine, “colacul de salvare” a fost aruncat in 2003 de o firma din Olanda, care dorea doi roboti. Primul, botezat CatBot, trebuia sa curete un grajd la niste perioade predefinite de timp, iar cel de-al doilea, Automaadje, trebuia sa aiba implementate miscari specifice culegerii, prasirii si plantarii de flori.
Si proiectul a fost realizat cu brio, drept dovada faptul ca in acelasi an “robotul-gradinar” a fost premiat la expozitia internationala “gro Awards” din Amsterdam. De aici, lucrurile intra pe un traseu ascendent. Reporter: Cum ati reusit sa castigati clientii “din afara”?
Oliviu Matei: Greu. Nici acum nu putem spune ca avem o piata solida afara. Am incercat sa fim seriosi, sa respectam termenele si sa oferim produse de calitate. Sigur ca nu-i usor sa “prinzi” o oferta de la o firma straina mare. Agentii economici mari lucreaza cu firme deja consacrate in domeniu. In Canada, de exemplu, am trimis vreo 3.000 de mail-uri si am primit un singur raspuns, si acela evaziv. Cei mai deschisi s-au dovedit a fi olandezii, poate ca m-am obisnuit si eu cu stilul si cerintele lor in perioada in care am studiat acolo. Acum avem clienti si din alte tari, cum ar fi SUA, Germania etc. Am observat insa ca romanii sunt mult mai pretentiosi decat strainii, desi nu sunt atat de sceptici.
Rep.: Care sunt cele mai importante proiecte realizate?
O.M.: Din toate punctele de vedere, cel mai mare proiect a fost realizarea celor doi roboti pentru firma olandeza, cel de curatat in grajd si cel de prasit, plantat si cules florile. Am mai avut un proiect care modeleaza protocoalele medicale. Acesta a fost o particica dintr-un proiect foarte complex, Protocure, sustinut de Universitatile din Amsterdam, Viena, Augsburg, Aberdeen si Institutia olandeza pentru Healthcare Improvement din Olanda.
Rep.: Cum vedeti piata IT din Romania?
O.M.: Intr-o continua dezvoltare. Cresc atat pretentiile clientilor, cat si serviciile oferite. Daca anul trecut aveam mai multe solicitari pentru site-uri, web design, acum am inceput sa avem solicitari de previziuni economice sau de vanzari. Bine, nu vindem un produs in fiecare zi, dar firmele care au lucrat cu noi revin. Pentru soft-uri cererea este destul de mica, poate si din cauza pretului mare. In viitor, am vrea sa ne extidem cu soft-urile si in tara, si “afara”. Chiar vrem sa facem un concurs de proiecte IT pentru elevi si studenti.

Ioana Lucacel





* Bursa vorbelor

Se zice ca pestele de la cap se-mpute. Si se mai zice ca-i musai sa stopam coruptia asta nenorocita. Asa ca, de voie sau mai mult de nevoie, cei care tin cutitul si furculita tarii au hotarat ca demnitarii trebuie sa-si declare cadourile. Si vezi-Doamne, cele care au o valoare mai mare de 200 de euro raman la Senat sau la Cancelaria Primului Ministru, in cazul in care “cadorisitul” nu plateste diferenta. Numai ca se apropie campania, iar cei care dau bani grei pentru un loc pe “liste” nu se-ndura sa ramana fara cadou, asa ca toti ”se dau”, dintr-o data, corecti. Atat de corecti, incat si-au depus cadourile la picioarele lui Vacaroiu si a lui Nastase: un briceag si doua albume. Adica niste daruri atat de “valoroase” de-ti vine sa plangi cu sughituri, nu alta. Numai ca briceagul are valoare de vreo… 20 de euro. Iar plafonul prevazut de lege e de 10 ori mai mare. V-ati prins care-i spilu’? Daca n-ar declara niciunul dintre demnitari vreun cadou, s-ar ivi suspiciuni, controale etc., iar “darurile” alea adevarate nu te induri sa le lasi pomana la Senat, nu? Bravo baieti! Sunteti cinstiti. Adica noi nu credem ca luati spaga si nici ca aceasta lege are iz electoral. Nuuu, nici vorba!

Ioana LUCACEL




* “Politia” coruptiilor economice

Incepand din 2005, cei care nu respecta contractele incheiate cu subantreprenorii sau cu furnizorii vor fi trecuti pe o “lista neagra”, ce va putea fi accesata de firmele care vor sa-si verifice partenerii de afaceri. Initiativa apartine Uniunii Nationale a Patronatului Roman si Coalitiei Anticoruptie si face parte dintr-un program de stopare a coruptiei. “Lista neagra” va fi realizata pe baza reclamatiilor unor agenti economici “tepuiti”, insa numai pe baza de dovezi si in urma unui audit. Desi la nivel declarativ cei mai multi agenti economici sunt de acord sa furnizeze informatii, lucrurile nu sunt chiar atat de simple. Asta din cauza ca firmele care nu-si achita platile la timp sau nu au relatii bune cu subantreprenorii nu sunt dispuse sa se lase monitorizate. Asa ca fara suport legislativ, acest proiect nu poate avea foarte mult succes in demascarea firmelor rau-platnice sau in stoparea coruptiei.