ECONOMIC

* Reglementarile BNR arunca in ceata agentii economici
Harababura conturilor IBAN

* O firma cu traditie in productia articolelor din cauciuc
Flexibilitatea calitatii

* Bursa vorbelor

* INTERVIU - Robert Turcescu, jurnalist Europa FM si Realitatea TV
“Nu exista 100%!”

* Reglementarile BNR arunca in ceata agentii economici
Harababura conturilor IBAN

Cu cat inaintam spre integrarea in UE, cu atat devine mai folosit sloganul “trebuie sa ne aliniem standardelor europene”. Dar guvernantii uita ca Romania mai are de facut niste pasi importanti inainte de a adopta normelor respective si “pun caruta inaintea cailor”. Asa s-a intamplat si cu introducerea noilor conturi IBAN, care dau dureri de cap agentilor economici.

Scandalos! Banca Nationala a Romaniei obliga agentii economici sa foloseasca niste conturi kilometrice, dar nu ofera nici un fel de solutii pentru scaderea volumului de munca sau evitarea unor erori. Mai mult, desi de la 1 septembrie bancile vor refuza procesarea oricarei instructiuni de plata care nu contine codurile conturilor IBAN, multi dintre agentii economici habar n-au de acesta reglementare impusa de BNR. Motivatia inlocuirii vechilor conturi cu care erau familiarizati cei care efectueaza plati prin transfer bancar, cu un cont format din 24 de caractere este “alinierea la normele Uniunii Europene”. E drept ca aceste conturi IBAN (International Bank Account Number) identifica la nivel international contul unui client la o institutie bancara. Numai ca din puhoiul de cifre si litere (care abia se incadreaza in rubrica de pe ordinul de plata), poate fi uitat cu usurinta un caracter. Sau, mai grav, poate fi inlocuit cu un altul. Si atunci… banii sunt transferati in contul altcuiva. Sa nu mai vorbim de rau-platnicii care vor efectua probabil transferul in vechiul cont!

Bulibaseala firmelor

Conform actului normativ, explicatia sirului interminabil de caractere pare simpla. Adica, primele doua caractere alfabetice identifica tara (respectiv RO), urmeaza doua caractere (cifre) de verificare a codului IBAN, patru litere care identifica institutia si 16 caractere (cifre si litere) care reprezinta contul propriu-zis. Numai ca pentru agentii economici care stau toata ziua intre facturi si ordine de plata nu e chiar usor sa scrii corect un carnat de cifre si litere. “Pe fiecare ordin de plata trebuie sa treci doua astfel de conturi. E usor sa se strecoare o greseala sau sa uiti un caracter. Si atunci ce vom face?”, a spus Dorin Barbul, administratorul firmei Ind Eco Soft2&Co. Practica europeana de transfer bancar prin intermediul calculatorului, desi e o solutie, e foarte putin raspandita la noi si are si ea dezavantaje. “O singura cifra gresita trimite banii in alta parte. Ne-au bagat pe gat chestia asta, fara sa ofere solutii. Inainte imi stiam contul pe dinafara si nu era nici o problema. Nu vreau sa se inteleaga ca ma opun progresului, dar nu vad cum vor face fata agentii economici. E sa scrii un cont din acela. Englezii, de exemplu, au un cont din 12 caractere, dar la ei, platile se fac prin calculator. In Sighet cred ca este o singura firma care face astfel platile. Daca se introducea intai aceasta modalitate de plata, nu era nici o problema. Ai in baza de date contul clientilor si nu ai cum sa gresesti. Dar la noi se face invers. In plus, comisionul perceput de banca e acelasi, indiferent de modalitatea prin care faci plata (prin calculator sau mergi la ei). Acest program de transfer bancar, costa”, a spus George Ofrim, managerul firmei Arcer Sighetu Marmatiei. Managerii firmelor sunt revoltati si din cauza faptului ca nimeni nu s-a sinchisit sa le ofere explicatii pentru volumul de munca infernal la care i-au condamnat. “Ne–am obisnuit sa nu ne ofere nimeni solutii si sa nu fie interesati de modul in care ne vom descurca. Trebuie sa existe o logica la toata treaba asta, dar nimeni nu ne spune nimic. Noi stim atat, doar ca din 1 septembrie vom opera cu aceste conturi interminabile. Probabil ca aceast tip de cont este folosit si in restul tarilor europene, dar nu putem compara sistemul lor cu cel de la noi. Nu ii vad pe francezi, pe englezi sau pe nemti completand astfel de conturi. Si nici n-au nevoie, pentru ca ei nu merg toata ziua la banca, ci efectueaza plati prin calculator”, a spus M.J., managerul unei firme sighetene. In lipsa unor solutii concrete de facilizare a transferului bancar prin intermediul conturilor IBAN, multi agenti economici sustin ca se vor intorce la vechile mijloace de plata. Adica vor prefera sa care banii in sacosa decat sa meaga la banca. Si atunci, progresul de fanfaronada al BNR va fi un… regres.

Ca-n evul mediu

“Decat sa scriu aceste 24 de caractere pe fiecare ordin de plata emis, mai bine ma duc cu sacosa de bani si ii dau direct firmei respective. Si atunci, procedam ca si acu’ 20 de ani. Nu vreau sa ma pun de-a curmezisul in calea inovatiei, dar asta nu e progres. Si sunt convins ca si alti agenti economici vor proceda la fel, si atunci doar bancile vor avea de pierdut, pentru ca va scadea numarul transferurilor de bani. Oamenii vor face plati ca-n evul mediu.” - A.V., un manager disperat de politica B.N.R.

Reactia BNR

“Este intr-adevar vorba de un cont din 24 de caractere, atat litere, cat si cifre. Dar nu cred ca va fi o problema pentru agentii economici. Vor primi de la bancile comerciale cu care lucreaza extrase de cont, daca nu le-au primit deja, si, daca este cazul, vor primi si lamuriri. In fond, nu au nimic de facut decat sa treaca acel cont in ordinul de plata. De la 1 septembrie, de cand sunt introduse noile contruri IBAN, nu vor mai putea fi folosite vechile conturi. Este adevarat ca e mai usor sa comiti greseli, avand in vedere ca cei mai multi agenti economici stiau pe dinafara vechile numere de cont, insa operatorul de ghiseul bancii verifica ordinul de plata, inainte de a efectua operatiunea. Repet, nu cred ca vor fi probleme. Aceste norme sunt impuse de Uniunea Europeana, pentru ca noile conturi IBAN pot fi folosite oriunde in lume. Astfel de prevederi nu exista numai la noi, ci si in alte tari europene si nimeni nu este nemultumit.” - sursa din cadrul Bancii Nationale a Romaniei.

Ioana Lucacel



* O firma cu traditie in productia articolelor din cauciuc
Flexibilitatea calitatii

Producerea de articole din cauciuc a devenit de multa vreme traditie pentru familia Borota. Dar de la un atelier de productie ce lucra pentru cooperatie, la o firma in continua extindere pe piata europeana, e cale lunga. Totusi, Flexibil a reusit sa se “adapteze” cerintelor si inovatiilor din domeniu si sa-si convinga clientii de calitatea articolelor produse.

Familia Borota a abordat domeniul productiei de articole din cauciuc inca din perioada “rosie”. Primul atelier, deschis in 1973 (“prin cooperatie”), avea o suprafata cam de 30 mp si vreo 7 angajati, cei mai multi fiind membri ai familiei. Asa ca cei trei fii ai familiei Borota au crescut printre utilaje de matritare. Acesta e argumentul pentru care Daniel Borota s-a gandit sa duca mai departe afacerea familiei. Firma nou infiintata a fost botezata, initial, dupa numele familiei, iar in 1992 si-a schimbat denumirea in Flexibil. In paralel, societatea si-a deschis si un mic atelier care completa activitatea firmei prin producerea matritelor si armaturilor metalice pentru articolele din cauciuc. In 1998, Flexibil isi muta sediul intr-o cladire de vreo 500 de mp din localitatea Sasar. Urmeaza noi investitii si o noua “ruptura” in cadrul firmei (din care a aparut firma Micromet, “specializata pe partea metalica”). Urmeaza o traiectorie ascendenta. Astazi, firma are un sediu de peste 1.000 mp, tehnologie de ultima ora si o piata in continua expansiune.

In slujba clientului

Reporter: Care a fost cea mai dificila perioada din “istoria” firmei?
Daniel Borota: Cred ca in 1992, cand am renuntat la contractul cu APSA, a fost singurul moment in care eram pe cale de a renunta. Atunci n-am nici lucrat vreo 5 luni. Cred ca a fost singura perioada in care firma si-a intrerupt activitatea. A fost o greseala din partea noastra sa mergem pe un singur client si de aceea am decis sa n-o mai repetam. In prezent avem peste 200 de beneficiari. Si din 2001 am intrat pe piata vest-europeana.
Rep.: Cat de dificil a fost sa castigati piata occidentala?
D.B.: Mai usor decat ne asteptam. Ne-am tot pregatit de prin ’98, am incercat sa aducem tehnologia la standardele lor, sa ne specializam in permanenta, dar dupa ce ne-am facut o pagina web si am prezentat pe scurt firma, au venit ei la noi. Si dupa castigarea primului client, n-a mai fost greu. Acum avem beneficiari din Elvetia, Olanda, Germania, Belgia etc. Cei mai sceptici au fost nemtii, care ne comparau tot timpul cu un producator mare de la ei, dar s-au convins de calitatea produselor noastre dupa prima comanda si vin in continuare la noi. De la infiintare, am pierdut un singur client.
Rep.: Care sunt atuurile produselor Flexibil?
C.B.: In primul rand, ideea de calitate. Aceasta e conditia de baza daca vrei sa-ti pastrezi clientii. Dovada calitatii este oferita si de certificatele ISO, dar si de dorinta noastra de a ridica standardele. Reinvestirea profitului este alta conditie de baza a unei afaceri durabile si, de ce nu, profitabile. Noi producem serii mici, tocmai pentru a ne onora cu promptitudine comenzile. Suntem printre putinele firme care producem articole dintr-o gama variata de amestecuri de cauciuc, rezistente la produse petroliere, temperaturi diferite, in functie de conditiile impuse de client. Pentru beneficiarii din tara, asiguram si transportul. Iar prin intermediul firmei Micromet asiguram proiectarea si realizarea matritelor in care sunt vulcanizate piesele si a armaturilor metalice.

Ioana Lucacel





* Bursa vorbelor

Dupa toata campania presei de “demascare a licitatiilor cu dedicatie”, uite ca a venit si reactia Guvernului. Una extrem de dura (verbal), ca doar Nastase lupta impotriva coruptiei, nu? Probabil afectati de canicula, ai nostri guvernanti s-au gandit sa le faca un potop de bine “patronilor mici cu pile mari” si sa-i scape de grija gasirii unor metode subtile de imbogatire din banii contribuabililor. Si daca aceste practici nu se incadrau in termenii legii, de ce n-am modifica legea? Asa s-a ajuns in situatia in care cel care contracteaza o lucrare printr-o licitatie “transparenta” datorita pretului mic oferit, poate creste ulterior pretul dupa cum vrea muschii lui. Cu girul legii, bineinteles. Daca in prezent metoda de ocolire a legii se numeste “suplimentare de deviz” si permite contractarea de alte lucrari dupa licitatie, la preturi stabilite la intelegere, noile prevederi incurajeaza hotia pe fata. Nu vreau sa ma gandesc cate miliarde din bugetul Statului vor ajunge in acest fel in contul nu stiu carei “pupile” a baronului X, in timp ce PNA se va consola ca… e legal.

Ioana LUCACEL



* INTERVIU - Robert Turcescu, jurnalist Europa FM si Realitatea TV
“Nu exista 100%!”

Nu numai din spirit de colegialitate ii oferim “bila alba” lui Robert Turcescu, omul care la nici 30 de ani are parul grizonat si se bucura de succes, desi crede ca nu a avut nici o emisiune de care sa fie pe deplin multumit. Profesionist, carismatic si deopotriva acid, adora femeile frumoase si jazz-ul.

Carte de vizita

Nascut pe 3 mai 1975 in Pitesti, chiar de Ziua Mondiala a Presei Libere, se considera un norocos. A fost solistul grupului “Kapella”, iar de zece ani activeaza pe taramul mass-media. Jurnalist de radio, presa scrisa, televiziune, agentii de presa, este cunoscut mai bine de public prin cele doua emisiuni “Romania in direct” de la Europa FM si “100%” de la Realitatea TV. Profesor titular la “Scoala Superioara de Jurnalistica”, trainer la “Centrul Pentru Jurnalism Independent”, profesor de chitara, publica o carte si scrie o rubrica permanenta in revista “Dilema Veche”. Accepta provocarea pentru ca in cele din urma duce la adevar. Din toamna va canta cu o formatie de rock. Divortat, are un copil.

Cand nu ii iese ceva bine, da cu pumnul in masa. La figurat, bineinteles. Recunoaste ca in fiecare seara face asta, pentru ca nu-si aminteste, cel putin dupa standardele si dorintele sale, sa-i fi iesit inca emisiunea perfecta. Asa ca de fiecare data are suficiente motive.
Reporter: Va considerati un moderator pe val?
Robert Turcescu: Nu sunt nici moderator, nici pe val. Sunt un jurnalist care incearca sa-si faca meseria, care incearca sa ramana cu picioarele pe pamant in ciuda faptului ca a face televiziune inseamna de cele mai multe ori o expunere publica si un soi de celebritate care iti poate lua mintile. Sunt foarte constient ca intr-o zi valul despre care vorbeam nu va mai fi, dar pentru ca sunt un individ rational voi primi acel moment cu detasare, si voi cauta alte provocari care sa ma definesca si sa ma transforme intr-un jurnalist si mai bun.
Rep.: In presa exista oameni care sunt in stare sa arda pana la scrum pentru o parere rostita. Ardeti?
R.T.: Pai, eu asa inteleg sa traiesc. Nu sunt un individ comod si felul meu de a fi este acela al omului care-si asuma orice afirmatie publica, chiar si unele foarte deranjante, indiferent de context si conjunctura, daca lucrurile rostite sunt lucruri in care cred sau pe care le consider necesar a fi spuse.
Rep.: Imaginati-va un alt scenariu pentru care ati fi predestinat, in afara de cel de jurnalist.
R.T.: Cred ca fiecare meserie care ar implica sprijin pentru semenii mei, volum mare de comunicare si in general cam tot ceea ce se intampla prin valorile promovate de Umanism. Sunt umanist prin definitie, asa ca daca prin deschiderea unei carciumi ori prin implicarea in viata politica as putea sa-mi ajut semenii, cel putin la fel de mult cum o fac acum, din pozitia de jurnalist, cred ca mi-as putea asuma si un astfel de rol. Acum ma confund cu profesia pe care o fac si o iubesc enorm.
Rep.: Cum vi se pare Maramuresul?
R.T.: Probabil este cea mai frumoasa zona din tara. Am fost o saptamana in Maramures si m-am simtit extraordinar. Am fost pe Valea Vaserului si am vizitat manastirile si bisericile de lemn. Pacat ca aceasta zona nu este suficient promovata…

Mastile comunicarii

Rep.: Cum reusiti sa-i faceti sa vorbeasca pe falsii comunicatori?
R.T.: Falsii comunicatori, daca sunt foarte bine antrenati, nu reusesti sa-i faci sa vorbeasca la modul jurnalistic aprope nimic. Singura varianta de reusita ramane sa-i incoltesti cu intrebari incomode sau sa-i pui fata in fata cu propria lor maniera duplicitara de a comunica, extragand din discutiile lor publice declaratii contradictorii sau fapte de aceeasi natura. Pusi in fata evidentei, cei mai multi dintre ei sunt nevoiti sa recunoasca sau sa declare macar 50% din adevar.
Rep.: Tinand cont de faptul ca Realitatea TV este oficiosul PSD, puteti sa va faceti meseria fara sa intrati in conflict cu interesele conducerii?

R.T.: Singurii in stare sa judece politica editoriala a unei televiziuni sunt telespectatorii. Eu nu sunt angajat al Realitatii TV. Am un contract incheiat cu aceasta televiziune pentru realizarea emisiunii “100%”, in care am precizat si stabilit foarte clar chestiunile legate de politica editoriala, prin urmare ma intereseaza mai putin ceea ce se intampla in restul timpului pe Realitatea TV si ma intereseaza foarte mult ce se intampla in propria-mi emisiune. Nu cred ca exista telespectatori care sa-mi spuna ca emisiunea “100%” este o emisiune in care se ridica osanale partidului de guvernare, ba din contra. Insa voi ramane la Realitatea TV, realizand in continuare emisiunea “100%”.

Bila alba si femeile frumoase

Rep.: Un bun jurnalist trebuie sa fie absolvent al unei Facultati de specialitate?
R.T.: Nu neaparat, dar mediul academic te ajuta sa eviti foarte multe dintre derapajele cu care se confrunta in momentul de fata o buna parte din gazetarii romani. Varianta optima pentru a deveni un jurnalist foarte bun e sa combini studiile la o facultate de profil cu munca intr-o redactie. Nu cred in ziaristii formati exclusiv intr-o redactie, dar nici in cei preparati in institutii academice de profil. Rep.: Definiti bila alba.
R.T.: Sinceritate.
Rep.: Continuati afirmatia: sunteti iubitor de jazz, vinuri bune si...
R.T.: Femei frumoase.
Rep.: Omul Turcescu are viata personala?
R.T.: Bucuria mea este Ioana, fiica mea. Viata mea personala, in ciuda titlurilor din anumite gazete, se confunda aproape cu Ioana.
Rep.: Adevaratii profesionisti sufera de doua boli: divortul si ulcerul. De prima va plangeti, de a doua?
R.T.: Am un stomac rezistent, deoarece duc un regim de viata echilibrat, impus de riscurile pe care le presupune meseria de jurnalist. Nu fumez, nu consum alcool, fac sport. Si, din cand in cand, mai dorm.

Optiuni si argumente

l Charlie Parker sau Shavela Vargas?
Mai degraba Andrew Weber, Ella Fitzgerald. Si “The Wall”, filmul pe care l-am vazut saptamana trecuta a 87-a oara.
l 99,9% sau 100%?
Nu exista absolut, dupa cum nici fericire si obiectivitate nu exista.
l Daciana Sarbu sau Andreea Marin?
Nici una dintre ele.
l Adevar sau provocare?
Daca provocarea e pe masura, trebuie sa conduca
la adevar.

Diana Rotaru