ECONOMIC

* Scandal in Unguras
Argumentele unui refuz

* ALRO COM, primul furnizor de produse “Loctite” in Baia Mare
Promtitudinea calitatii

* Bursa vorbelor

* Se cumpara PET-uri!

* Scandal in Unguras
Argumentele unui refuz

O disputa intre un cetatean care vrea sa construiasca pe terenul unei scoli si directorul scolii respective a dat nastere la un conflict absurd, care treneaza de ani si nu se intrevede nici o rezolvare. Arbitrajul a ajuns la Consiliul Judetean si la Inspectoratul Scolar, pentru ca in final sa se ajunga si la implicarea politiei.

In 2001, Felician Farcas, presedintele Asociatiei Sportive Gloria din Unguras (comuna Dumbravita), are ideea de a amenaja un teren de sport cu tribune si vestiare, respectand niste standarde minimale ce privesc marimea spatiului de joc. Initiativa s-a ivit din dorinta declarata a investitorului de a da posibilitatea copiilor inscrisi in asociatie sa faca sport in conditii acceptabile, iar in sat nu exista nici un alt teren care sa ofere dotari minime. Cu cateva decenii in urma, la tara se incetatenise obiceiul ca mingea sa fie batuta pe imas, printre vaci si… balegar. Farcas a primit acordul de principiu al viceprimarului care, dupa cum sustine investitorul, chiar s-a intrebat: “unde mai gasim fraieri din astia?”. Desi lipsit de eleganta, lucrurile pot fi sintetizate chiar asa.

Nu dam pamant!

In septembrie 2002, Farcas trimite o oferta de colaborare primariei Dumbravita, in care specifica faptul ca toate cheltuielile cu amenajarea bazei sportive vor fi suportate integral de catre AS Gloria, cerand in schimb acordul de a folosi terenul pentru activitati sportive, atunci cand programul scolii permite. “Neintampinand nici o impotrivire, m-am apucat de treaba: am schimbat instalatia electrica, am reparat gardul si am construit niste porti de handbal. Insa Ion Morar, directorul coordonator al scolii din Unguras, s-a razgandit”, spune Farcas. Directorul scolii si-a explicat pozitia, afirmand ca legea nu ii da voie sa schimbe destinatia vreunei proprietati a Ministerului Invatamantului. “Exista legi, exista hotarari de Consiliu Judetean pe care nu le pot incalca. Si mai exista legi morale. Cum pot sa iau spatiul de miscare si relaxare al copilului si sa il ingradesc dupa cum il taie capul pe unul si pe altul? La scoala din Unguras exista doua sali de clasa: pentru gradinita si pentru scoala. Acolo se invata in doua schimburi. Deci, copiii sunt in scoala de la ora 8 pana la 16-17. Unde sa iasa in pauze, daca eu vin cu terenul pana la zidul scolii? In plus, trebuie sa extindem cladirea si atunci nu ar mai ramane loc. Nu sunt absurd, dar acolo nu se poate!”, sustine Morar. In urma refuzului, Farcas s-a adresat Inspectoratului Scolar Judetean Maramures, Consiliului Judetean si Consiliului Local Dumbravita pentru a solicita sprijin. Raspunderea este pasata spre treptele ierarhice inferioare, pana ajunge iar la latitudinea directorului scolii, facandu-se o serie de precizari care sustin ca terenul scolii nu poate fi instrainat. De parca despre asta era vorba! Felician Farcas nu vroia sa devina proprietar, ci doar sa amenajeze un loc pentru ca pruncii sa poata face sport. De ce musai acolo, asta ramane o enigma.

Biserica, amenda si clopotaru’

In martie 2003, Consiliul Local Dumbravita ii sugereaza lui Felician Farcas sa amenajeze baza sportiva pe terenul… bisericii, situat in centrul satului Unguras, in imediata apropiere a scolii! “Imi trebuiau vreo trei ari din terenul bisericii, aflat in folosinta clopotarului, pentru ca se afla in imediata vecinatate a scolii. Consilierul local Nicolae Bele a aflat, si cum el e prim-curator, a facut repede intabularea pe numele clopotarului, numai ca sa nu reusesc. Directorul coordonator al scolii, Ioan Morar, are tupeul sa imi spuna sa fac terenul de handbal mai mic. De parca io fac terenul cum vreau. Sunt niste standarde pe care trebuie sa le respect, nu vreau sa fac un lucru de mantuiala”, sustine Farcas. Directorul nu se lasa pagubas, revenind la politie cu acuzatii care sustin ca “Farcas a plantat (?) in mod abuziv porti de handbal in curtea scolii si a organizat jocuri de fotbal fara aprobarea conducerii unitatii de invatamant”. Prin urmare, Farcas este chemat la postul de politie si luat la intrebari. Se dovedeste pana la urma ca nu el “plantase” portile, ci niste elevi care au vrut sa joace fotbal intr-o duminica. I se cere lista cu acei copii. “Eu nu fac asa ceva. Mai bine am platit amenda de 400.000 de lei, decat sa ii parasc pe prunci la politie. Dar tot s-a aflat si copiii au primit amenzi de cate 1,5 milioane de lei. Pentru ca au vrut sa bata mingea?”, se intreaba Farcas. Prin urmare, trei elevi au platit o amenda usturatoare pentru “patrundere in incinta scolii, amplasarea portilor de handbal si desfasurare de activitati sportive”.

Replica lui Morar

“I-am propus lui Felician Farcas sa faca doar un teren de volei si tenis, ca nu ocupa atat de mult spatiu. Am facut chiar un proiect unde am alocat 22 de metri pentru lungimea acestui teren. Dar, dumnealui vrea musai teren de fotbal. Adica 45 de metri. Nu e loc. Ce sa facem, ne intindem cat e patura, dar el nu, ca vrea toata curtea. Si asa portile sunt tot in curtea scolii si sunt periculoase. Intr-o zi una s-a rasturnat, noroc ca nu a lovit nici un copil. Uitati, geamurile scolii sunt sparte din nou. In ziua de Rusalii au venit si au jucat fotbal si iar au spart un geam. Nu se poate asa. Eu raspund de sanatatea si securitatea copiilor, cata vreme sunt la scoala. Poate credeti ca sunt obtuz, dar initial am fost incantat de ideea lui Farcas. Insa acum s-a ajuns la scandal, injurii, atat personale, cat si in presa, incat acum chiar daca Farcas ar vrea sa faca terenul mic, nu as mai accepta sa colaborez cu el.” – Ion Morar, directorul coordonator al scolii din Unguras.

Exasperarea lui Farcas

“Ion Morar este purtat doar de orgolii. Mi-a zis chiar ca sportul este pentru el o problema minora. Si portile de la terenul scolii din centrul de comuna le tine inchise in lemnarie. Eu nu vreau decat sa rezolv problema copiilor. O sa ma zbat, pana ma lasa nervii. In ultima instanta, fac terenul la mine acasa, dar tot nu ma las. Am propus in protocolul de colaborare ca scoala sa fie beneficiara sumelor de bani care s-ar putea strange din organizarea unor competitii si manifestari sportive. Au refuzat. Morar si consilierul Bele ar face orice sa ma opreasca.”

Lavinia Cotarcea



* ALRO COM, primul furnizor de produse “Loctite” in Baia Mare
Promtitudinea calitatii

La sase ani de la Revolutie, iti mai trebuia curaj si energie ca sa te legi la cap cu promovarea unei game noi de produse, majoritatea cu utilitate intr-un domeniu traditional, cum este industria automobilistica. Alexandru Roja a avut tupeul sa incerce marea cu degetul si s-a ales cu o portie mare de succes si satisfactii. Astazi firma lui, ALRO COM, a devenit un partener important pentru multi agenti economici din judet si chiar din tara.

Alexandru Roja este administrator la o firma baimareana iesita din umbra, “s-a plimbat” prin domenii de activitate extrem de diversificate si in 1996 si-a pus pe picioare propria firma, care se ocupa de distribuirea produselor “Loctite”, al caror nume e asezat la loc de cinste in Occident, datorita eficacitatii si calitatii garantate. Gama de peste 80 de produse isi gaseste utilitate in cam toate domeniile industriei, dar in special ofera solutii pentru problemele industriei automobilistice, de la constructii la reparatii si intretinere. Chiar daca la inceput lumea era reticenta in alegerea noilor produse in locul celor traditionale, Roja a reusit sa-si gaseasca clienti si sa-i pastreze.
Reporter: A fost greu sa va faceti cunoscute produsele?
Alexandru Roja: Sigur ca acest domeniu este influentat in mare masura de conditiile de dezvoltare a industriei locale. Magazinele de piese auto sau service-urile n-au fost foarte greu de convins. A fost ceva mai greu cu mecanicii auto, insa ne–am bazat strict pe solutiile care pot fi oferite de produsele “Loctite”. Avem cataloage si oricand este solicitat vine un expert de la sediul din Cluj care le arata cum trebuie folosit produsul. Am avut multe demonstratii si intalniri cu clientii. Chiar am adus pe cineva la Facultate, la sectia de inginerie pentru a vorbi despre produsele noastre, fiindca printre ei putem gasi viitori colaboratori. Astazi, ma cunosc cam toti agentii economici din acest domeniu. Cand au avut o problema, am mers cu produsul, le-am aratat cum sa-l foloseasca, totul gratuit, si apoi au venit si comenzile. Cu reprezentantele de masini e mai usor acum, fiindca cunosc firma “Loctite”.
Rep.: Secretul relatiei cu clientii?
A.R.: Faptul ca am stiut sa-i tin aproape. Fiind si singurul angajat al firmei, reusesc sa mentin contactul cu ei, sa le recomand un produs, sa stiu cand li se epuizeaza stocul. Am avut situatii in care am fost nevoit sa iau marfa de la ceilalti distribuitori din tara pentru a acoperi necesarul unei lucrari. Am grija ca livrarea sa nu depaseasca 24 de ore de la comanda, chiar daca nu am marfa in stoc.
Rep.: Ce ati castigat din acesta afacere?
A.R.: Nu am avut un profit “gras”. Nici firma nu este foarte mare, de fapt, si nici cifra de afaceri. Sediul este in apartamentul meu, fiindca nu am nevoie de spatiu de depozitare, avand in vedere faptul ca produsele sunt expediate imediat ce sosesc. Nici nu am foarte mult de lucru la firma, primesti comanda si o livrezi. Atat. Dar am avut de castigat din relatia cu clientii. La un moment dat, am vrut sa extind profilul firmei, sa distribui si scule si accesorii “Sandhik” si in acest context, puteam sa-mi deschid si un magazin de desfacere. Am renuntat, fiidca exista mai multi agenti care se ocupa de asta. Deocamdata, sunt multumit cu am. Pe viitor, vom mai vedea.

Ioana Lucacel



* Bursa vorbelor

Bancorex-ul ne praduie din nou buzunarele. Ca doar cine altcineva decat fraierii de cetateni romani pot sa plateasca imensele gauri financiare date de o mana de escroci? Iar omul de rand e bun de plata, chiar daca el, saracul, nici macar nu stie pe unde vine aia, sediul Bancorex-ului. Parca mai conteaza? Importanta este hotararea guvernului de a majora cu peste 400 de milioane de dolari limita maxima pana la care statul garanteaza angajamentele rezultate din finalizarea procesului de restructurare a Bancorexului. Foarte faina restructurare! Fara un gram de jena, dupa ce au luat bani cu toptanul, aceiasi pesedisti vara adanc mana in portofelele noastre! Bancorex, Bankcoop, banci populare si chiar efectul “Vantu” se usuca tot pe spinarile noastre, in vreme ce pe vinovati nu ii deranjeaza nimeni, nici cu un fulg. Democratie originala, ce mai? Disciplina financiara, asisderea… Numai ca originalitatea de ast soi se aplica doar unora. Ceilalti sunt controlati si amendati pentru orice scapare, chiar daca e evident ca nu a fost vorba de intentie de eludare a legii. Ei, cineva trebuie sa plateasca.

Lavinia COTARCEA



* Se cumpara PET-uri!

Printr-un ordin recent al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, agentii economici care vor prelua spre reciclare deseuri de ambalaje tip PET vor primi cate 9.600 de lei pentru fiecare kilogram. Banii provin din bugetul Fondului pentru Mediu al ministerului. Actul normativ ar fi de foarte bun augur, avand in vedere ca PET-urile sunt o problema stringenta pentru mentinerea unui mediu ecologic. Insa cei care vor beneficia de sprijinul acordat sunt obligati sa utilizeze sumele pentru a plati deseurile de la agentii economici colectori, banii fiind incasati de catre reciclatori, numai dupa prezentarea actelor doveditoare care atesta efectuarea platii catre colectori. Cu alte cuvinte, pentru a primi sumele din Fondul de Mediu, agentii economici ce prelucreaza deseurile trebuie sa cheltuie aceeasi suma pentru achizitionarea lor. Mandra afacere, nu-i vorba! Credeti ca va fi mare inghesuiala pentru reciclarea plasticelor care ne sufoca?

Lavinia Cotarcea