ECONOMIC

* Ceasuri Tisson si Calvin Klein la Oro Italia
* Bursa vorbelor
* Partii de schi
* La taxe inainte, la organizare... pauza!
* APOSTROF
* Sport pe scurt
* INTERVIU - Gheorghe Benga, Doctor Honoris Causa, cercetator stiintific* Ceasuri Tisson si Calvin Klein la Oro Italia
Precizie de aur

Gata cu “shopingul” in strainatate! De acum puteti cumpara un ceas original Tissot sau Calvin Klein chiar din Baia Mare. Nici macar achizitionarea celebrelor bijuterii Calvin Klein nu mai trebuie sa va dea batai de cap. Motivul? Oro Italia va ofera de acum toate aceste produse.

Bijuteria Oro Italia si-a imbogatit oferta! Asa ca, pe langa bijuterii din aur de 18 karate sau din argint puteti achizitiona de aici si ceasuri Tissot, oferite intr-o gama extrem de variata, si bijuterii si ceasuri Calvin Klein. Mai mult chiar, Florica Bud, administratorul magazinului, a pregatit o surpriza in ton cu luna cadourilor.
Reporter: Cateva atu-uri ale ceasurilor Tissot?
Florica Bud: Sunt ceasuri elvetiene, originale. Avem peste 30 de modele. Iar daca cumparatorul nu este multumit de oferta, poate alege un alt model din catalog sau de pe internet. Insa gama disponibila la noi este extrem de variata, avem ceasuri automatice, cu cuart. Exista si modele mecanice, dar destul de putine. Toate au cadran din cristal, nu se zgaraie decat cu diamant, si toate sunt rezistente la apa. Si in privinta designului, modelele sunt pe toate gusturile. Avem modele cu curea din piele, otel inoxidabil, titaniu sau placate cu aur. Avem chiar si ceasuri de buzunar.
Rep.: Care sunt cele mai cautate modele?
F.B.: Avem diferite game, sport, clasice, tehnice, din aur etc. Din gama T-Clasic ar fi Fascination, Ballade sau Desire. Din gama T-Sport sunt Attolo, Quickster. Avem si gama Trend, cu modele ca Bellflower, Temptention. Foarte performate sunt si ceasurile din categoria T-Technic, care indeplinesc diferite functiuni doar prin atingerea ecranului (adica ofera informatii meteo, legate de temperatura, presiune, au busola, alarma, cronometru, convertire in diferite unitati de masura etc.). Durata de viata medie a unui astfel de ceas este de 15 ani, garantia fiind de 2 ani.
Rep.: Cine cumpara ceasurile si bijuteriile Calvin Klein?
F.B.: Daca ceasurile Tisson sunt cautate in special de persoanele mature (in varsta de peste 30 de ani), colectia Calvin Klein e mai mult pentru tineri sau pentru cei care se simt tineri. Sunt extrem de originale si satisfac orice gust si fantezie. Si ceasurile Calvin Klein sunt disponbile intr-o gama variata, de la ceasuri foarte inguste, la ceasuri late, sau cu doua fete, de la modele clasice la modele colorat, ingenios lucrate. Avem chiar si un model, PRS 516, ce se vinde impreuna cu o pereche de manusi din piele pentru condus. Bijuteriile sunt din otel inoxidabil, cuart, si sunt decorate cu briliante. Atat bijuteriile, cat si ceasurile sunt vandute in binecunoscute magazine Cellini din Bucuresti. Iar Oro Italia este unicul reprezentant al magazinului Cellini din judet. Tot la capitolul noutati ar fi gama de bijuterii din argint italian, din BNB Collection. Si pentru ca se apropie perioada cadourilor, ne-am gandit sa rasplatim clientii fideli ai magazinului, printr-o tombola la care vor participa toti cei care achizitioneaza un ceas Tisson sau unul Calvin Klein. Premiile vor consta in cate un produs din cele doua marci celebre.

Ioana lUCACEL





* Bursa vorbelor
Nenorocirea campaniei electorale 2004, una fara sare si piper, este ca a tocat o suma fabuloasa din banii publici. Pentru convingerea alegatorului (?), guvernul a scos din fondul de rezerva bugetara 2.000 de miliarde de lei, la care se adauga aproape 100 de milioane de euro cheltuiti in scopuri electorale cu putin inainte de alegeri. In total, vreo 6.000 de miliarde papati fara rost si fara ca cineva, nici macar Parlamentul sa aiba un cuvant de spus. Iar daca mai punem la socoteala perioada de “binefaceri electorale” (timp in care guvernul a devenit brusc preocupat de biserici, de fondurile SRI, SPP, STS, de bunastarea pensionarilor, de proiecte de turism fantasmagorice si de… muzee populare), la decontul electoral se mai adauga cateva zeci (sute?) de miliarde cheltuite fara noima din banii nenorocitilor care platesc taxe si impozite. Un “tribut” enorm, platit degeaba. Pentru ca taranii tot nu stiu cine sunt cei 12 candidati la presedintie, iar tanti Ileana de la covrigarie n-a auzit nici macar de Buda, care a fost prefect de Maramures (insa nu in veacul vecilor, Amin!). Dupa, nu vor sti sa explice de ce se dubleaza preturile in martie, de ce nu se gasesc medicamente compensate si de ce gem romanii de foame si de frig. Sa le fie rusine!

Ioana LUCACEL





* Partii de schi
Pantele suspinelor

Sezonul de iarna a debutat nefericit pentru practicantii sporturilor specifice anotimpului alb. Motivul? Ca de obicei, prima zapada i-a surprins nepregatiti pe administratorii partiilor de schi din Maramures. Doar la Borsa, toate utilitatile functioneaza la parametri normali.

Partia de la Mogosa, cea mai renumita din judet si a treia ca dificultate din tara, a ramas in acelasi stadiu de ani buni, nici o lucrare de amenajare nefiind facuta nici in acest sezon. Zapada este din belsug, stratul de nea ajungand pana la 40 de cm. De altfel, aceasta este singura partie din Maramures care are avizul Federatiei Romane de Schi si Biatlon pentru a gazdui concursuri. Telescaunul de la Mogosa functioneaza cu program de miercuri pana duminica (intre orele 9-16), dar se estimeaza ca pretul transportului pana in varful pistei se va majora la 40.000 lei urcarea. Deocamdata, marea atractie a partiei, raman “hopurile”. Stefan Burian, responsabil tehnic la telescaunul Mogosa, e constient de faptul ca “se inteteste concurenta, celelalte statiuni incep sa amenajeze cum trebuie partiile, dar deocamdata noi nici nu stim de cine apartine partia!” Si are dreptate, caci Suior, Cavnic si, mai cu seama Borsa incep sa devina destinatii preferate de iubitorii schiului din toata tara. La Cavnic se afla in constructie un modern complex ce va avea in dotare doua partii de dificultate medie ce vor insuma 1430 metri si vor fi dotate cu teleschi. La Suior s-a inaugurat o partie de dificultate medie cu o lungime de aproape 1500 de metri, dotata cu telescaun si baby-schi. Deja apreciata de impatimitii genului, statiunea atrage din ce in ce mai multi sportivi si turisti deopotriva. Ultima venita in peisaj si poate si cea mai bine dotata este Borsa. Cu 5 partii foarte bine amenajate, cu telescaun, teleschi, instalatie de nocturna si cu un strat de zapada de aproape o jumatate de metru, cei ce vor vizita statiunea din nordul Maramuresului nu vor regreta, gasind atat adrenalina unei partide pe schiuri, cat si relaxarea unui sejur intr-o baza turistica bine dezvoltata. Totusi, aceste partii nu au primit inca girul federatiei pentru organizarea de competitii, desi Borsa este avantajata prin intrarea in circuitul turistic international. Un concurs de Cupa Mondiala la schi alpin in Maramures pare, deocamdata, o utopie, dar zona are un potential care, corect exploatat, ne poate aduce in viitor multe surprize.

Tehnic, despre partii

Mogosa – Partia Mogosa: Nivel – dificil; Lungime - 2200 m; Diferenta de nivel - 520 m; Dotari - teleschi, telescaun l Borsa – Partia Olimpica: Nivel – dificil; Lungime - 2950 m; Diferenta de nivel - 650 m; Dotari - telescaun, teleschi, nocturna l Borsa – Partia Poiana Stiol: Nivel – mediu; Lungime - 1600 m; Diferenta de nivel - 70 m; Dotari - telescaun, teleschi l Borsa – Partia Poiana Stiol-Vf.Stiol: Nivel – mediu; Lungime - 500 m; Diferenta de nivel - 40 m; Dotari - telescaun, teleschi l Borsa – Partia Puzdrele: Nivel – mediu; Lungime - 1000 m; Diferenta de nivel - 80 m; Dotari - telescaun, teleschi l Cavnic – Partia La Icoana 1: Nivel – mediu; Lungime - 715 m; Diferenta de nivel - 215 m; Dotari - teleschi, nocturna, inchisa l Cavnic – Partia La Icoana 2: Nivel – mediu; Lungime - 700 m; Diferenta de nivel - 215 m; Dotari - teleschi, inchisa l Izvoare – Partia Soarelui: Nivel – usor; Lungime - 500 m; Diferenta de nivel - 10 m; Dotari - teleschi, nocturna l Nivelul zapezii: Mogosa 40 cm, Borsa 65 cm, Cavnic 30 cm, Suior 30 cm, Izvoare 45 cm.

Stefan Burian: “Ne descurcam cum putem”

Stefan Burian, responsabil tehnic al Telescaunului Mogosa ne-a marturisit, stanjenit de situatia actuala, ca: “partia apartine, din cate stiu, Ocolului Silvic Baia Sprie, dar acestia nu gasesc resurse sa investeasca, pentru ca partia nu le aduce nici un castig. Tot terenul din jur este al cabanei Mogosa, daca nu ai teren, pe ce sa construiesti? Nici macar o firma de inchiriere echipament pentru schi nu avem. La telescaun ne descurcam cum putem, cu minim de personal. Partia a fost omologata, trebuia sa treaca la Primaria Baia Sprie, dar inca nu s-a materializat nimic. Batatoarele de zapada nu sunt ale noastre si nu putem emite pretentia ca partia sa fie batatorita. Cand mai coboara cei de la Moski (firma ce are teleschiul din varf) o mai batatoresc. Oricum, activitatea principala la Mogosa ramane cea legata de telecomunicatii. Daca ar fi mai multe cabane ar fi si turisti, asa, in timpul saptamanii partia este goala, iar concurenta se inteteste. Totusi, Mogosa, prin dificultatea ei, ramane singulara in Maramures, de aceea cred ca nu ne vom pierde clientii. Pretul telescaunului va creste cred din ianuarie, deoarece nu s-a mai modificat de doi ani.”

Despre dotari

“Se lucreaza la finalizarea unei cabane (maxim in trei saptamani ar trebui sa fie gata). Partiile sunt functionale si, din punct de vedere al gradului de dificultate, satisfac cererile vizitatorilor nostri. Vad ca incep sa fie din ce in ce mai multe partii in Maramures. E un lucru bun, va fi stimulat si turismul, dar si sportul pe schiuri.” – Cristian Costin, Teleschi Artmontana Cavnic “Exista un schi-lift in varf. Anul trecut nu a functionat si, probabil, nici acum nu va fi pus in functiune. Sunt insa conditii excelente pentru parapanta, vantul bate favorabil iar deschiderea este foarte buna. Se practica chiar si iarna!” – Stefan Burian, responsabil tehnic Telescaun Mogosa

Claudiu BABAN







* La taxe inainte, la organizare... pauza!
Sala in fotbal (sau invers?)

Joi, 25 noiembrie la sediul Asociatiei Judetene de Fotbal a avut loc sedinta tehnica a Campionatului judetean de fotbal in sala (Futsal) editia 2004-2005. Atmosfera a fost dominata de lacunele organizatorice.

Campionatul judetean de fotbal in sala (futsal) se desfasoara sub egida AJF si se supune regulamentelor FRF legate de fotbalul in sala. Castigatoarei ii va fi decernat titlul de campioana judeteana si, dupa ce isi va face certificatul de identitate sportiva, va participa fie in divizia C, fie la un turneu de calificare pentru divizia B (unde activeaza deja o echipa din Seini). La competitie nu este permisa participarea jucatorilor legitimati in primele doua divizii valorice de futsal, iar jucatorii legitimati la echipe de fotbal clasic vor avea nevoie de o dispensa din partea clubului pentru a putea participa la competitie. La sedinta au fost prezenti reprezentantii celor 25 de echipe participante (Spicul Mocira s-a retras in ultimul moment). Avand experienta anilor trecuti, accentul s-a pus pe evitarea situatiilor neregulamentare, subliniindu-se faptul ca nu se va lasa loc nici unui act de indisciplina, brutalitate sau violenta. Ce a urmat dupa prezentarea regulamentului a subliniat saracia lucie in care se zbate sportul romanesc, fie el si futsal. AJF, organizatorul competitiei, nu-si asuma raspunderea pentru eventualele accidentari (!), prin urmare cel putin una din echipele de pe teren trebuie sa aiba o masina disponibila pentru transportul unui eventual accidentat (uite asa am scapat de costurile ambulantei). Fiecare echipa trebuie sa-si aduca mingea de acasa (“minge oficiala nu este, si anul trecut echipele au adus mingi pentru joc”, a tunat Medvet, presedintele AJF). Cu greu, la insistentele tuturor echipelor inscrise, s-a decis cumpararea a doua mingi. Pe principiul “la luat inainte, la dat inapoi” taxele sunt destul de piperate: fiecare echipa trebuie sa achite cate 350.000 lei pentru fiecare meci disputat, amenda pentru neprezentare este 400.000 lei, taxa de contestatie tot 350.000, iar rascumpararea unei suspendari pentru cartonase galbene e 150.000 lei. S-a stabilit ca suspendarile pentru acte grave de indisciplina nu vor putea fi rascumparate, iar eventualele pagube produse de jucatori vor fi imputate echipelor. S-a stabilit prin vot (la care, pentru a testa vigilenta organizatorilor, a participat si redactorul GAZETEI!, si putea participa oricine pentru ca nu a fost verificata identitatea votantilor) interzicerea transferurilor intre echipe pe intreaga perioada a turneului, ramanand permise doar legitimarile noi. Competitia va debuta pe 6 decembrie si va cuprinde in prima faza doua grupe. Prima isi va disputa jocurile la Sala Polivalenta “Lascar Pana” si cuprinde 12 echipe: Magia Baia Mare, RDS, Loco Star, FC Baia Mare, Tractorul Satulung, Real Sasar, FC Y Baia Mare, Vectrix, Electrica, Chinezul, FC Viorel Mateianu si Orizont Lapusel. A doua grupa va fi gazduita de sala de sport “Dacia” a Scolii Generale nr.5 si este compusa din 13 echipe: Romdil, Taximetristii, Agral Salsig, Autoglobus, Spicul Ardusat, Victoria, Piticii, Outsider, Star Team, Intersport, Terra Nova, Sportika si Rankan. Se joaca sistem fiecare cu fiecare, primele 4 clasate din fiecare grupa avanseaza in turneul play-off care se va disputa in ianuarie 2005. Faza grupelor e programata a se termina inainte de Sarbatori, dar ramane de vazut cum se va reusi programarea a nu mai putin de 145 de meciuri in doar doua saptamani.

Claudiu BABAN





* APOSTROF


Dupa ani buni, pentru prima oara fotbalul romanesc straluceste la nivel de club. Din pacate, nu in Maramures. Steaua a invins Besiktas, echipa lui Pancu, si are mari sanse sa acceada in primavara europeana. Mai degraba nesperat, succesul vine in principal datorita unei schimbari de mentalitate, vizibila o data cu venirea lui Zenga pe banca tehnica. Contestat de multi, dar si apreciat in egala masura de tot mai multi, italianul a adus un plus de vointa, caracter si, mai ales, profesionalism. Chiar daca nu joaca mai spectaculos decat pe vremea lui Piturca, Steaua joaca evident mai calculat. Ca tranformarea nu e inca definitivata ne-a demonstat-o “perla” lui Oprita, mostra inca a balcanismului temperamental. Cu siguranta, va mai dura cativa ani pana la reintrarea fotbalului romanesc in lumea granzilor, insa directia e de urmat. Dupa multi ani, se pare ca fotbalul de club o ia in fata echipei nationale, paradoxal insa, stimulul de export nu este un jucator.

Claudiu BABAN






* Sport pe scurt


Ana Maria Buican (ex-Selmont) impreuna cu coechipierele de la CB Mar Sagunto au pozat nud pentru cotidianul As, intr-un proiect de promovare a hanbalului spaniol l Diana Calauz si Oana Ratiu (CSS-LPS Baia Mare) au obtinut medaliile de argint (la individual), respectiv bronz (la coarda), la Cupa Romaniei la gimnastica ritmica l La Crosul Unirii de la Alba Iulia, Maria Maris, Rodica Prodan, Ileana Moskovits si Iosif Hecko au castigat primul loc la categoriile lor de varsta l Teofil Ivanciuc (GAZETA), s-a clasat pe primul loc in concursul de tir rezervat jurnalistilor (cu 84 de puncte), fiind urmat de reprezentantii cotidianelor Glasul si Graiul.







* INTERVIU - Gheorghe Benga, Doctor Honoris Causa, cercetator stiintific Cum se poate “rata” Premiul Nobel
Gheorghe Benga poate fi considerat un alt roman neindreptatit de juriul care acorda premiile Nobel. Vicepresedinte al Societatii Romane de Genetica Medicala Lucrari Stiintifice, cercetatorul roman a descoperit in 1985 aquaporina (proteina-canal pentru apa). In 2003, un american primea premiul Nobel pentru aceeasi descoperire.

Carte de vizita

S-a nascut in 26 ianuarie 1944, in Timisoara. Este absolvent al facultatilor de Chimie si Medicina. Distins cu “Bursa de merit republicana” pentru activitatea profesionala. Specializare in Biologie Celulara in Marea Britanie, in laboratorul profesorului Dennis Chapman (la universitatile din Sheffield si Londra). Medic primar, specialitatea Genetica Medicala si Patologie Genetica. Primul roman distins cu titlul Doctor Honoris Causa, Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti, Doctor Honoris Causa, Universitatea de Vest “Vasile Goldis” Arad. Membru corespondent al Academiei Romane (sectia de stiinte medicale). Doctor in medicina (specialitatea chimie biologica). Este casatorit si are doi copii.

Cititi incredibila poveste despre cum sa “ratezi” un Nobel! Tradarea morala a inceput cu lumea stiintifica din Occident. Americanul Peter Agre cunostea lucrarile cercetatorului roman Gheorghe Benga, Academia Regala de Stiinte din Suedia s-a dovedit ignoranta, iar comunitatea romaneasca a avut nevoie de un pseudo-scandal pentru a se autosesiza. Benga si colaboratorii sai cer ceea ce li se cuvine de drept. Reporter: Ati contribuit decisiv la descoperirea aquaporinei. Puteti explica in termeni mai putin stiintifici ce este proteina-canal?
Gheorghe Benga: Proteina-canal pentru apa (sau aquaporina) a fost localizata in membrana celulei rosii sanguine umane. Am descoperit-o in 1985, impreuna cu colaboratorii mei. Am descris atunci una dintre componentele sale esentiale si modul de a distinge proteina-canal de alte proteine. In 1988, aquaporina 1 a fost purificata prima oara. In 1992, americanul Peter Agre (cel care a primit in 2003 Premiul Nobel pentru Chimie, pentru aceasta descoperire romaneasca din 1985) a identificat proprietatea ei de a transporta apa. Un an mai tarziu, am demonstrat existenta si localizarea noii proteine in Biochemistry si in European Journal of Cell Biology. Am indicat si sistemul de purificare, reconstituirea in sisteme artificiale si rolul ei de canal pentru apa. Inca din 1982 am studiat efectele diferitilor inhibitori asupra permeabilitatii pentru apa. Proteinele-canal pentru apa sunt rezistente la digestia proteolitica. Mai putin stiintific de atat nu cred ca s-ar putea explicita. Poate doar relevarea importantei descoperirii in cateva aplicatii medicale. In ultimii zece ani, au reiesit implicatiile aquaporinei in patologie. Ma refer la o forma de diabet insipid, determinata tocmai de o anomalie genetica a aquaporinei. Sau insuficienta cardiaca, insuficienta circulatorie cu edeme, unde s-a constatat o sinteza sporita in organism a uneia dintre aceste proteine-canal. In ultimii trei ani, am efectuat diagnosticul molecular in cazul mucoviscidozei, maladie cauzata de un defect genetic de membrana. Adica, mutatiile genei fibrozei chistice au fost detectate prin analiza ADN. Suntem singurii in sistemul sanitar de stat romanesc care efectueaza asemenea analize, prin colaborarea cu Laboratorul de Genetica Moleculara a Spitalului Regal de Copii din Manchester.

“Sunt vinovati de… neglijenta”

Rep.: Premiul Nobel i-a revenit americanului Agre, care stia de lucrarile si descoperirea dumneavoastra. Cu toate acestea, doriti doar recunoasterea meritelor echipei romane.
G.B.: In petitia trimisa catre Comitetul Nobel si Academia Regala Suedeza de Stiinte, precizam acest lucru. In 1988, Peter Agre si colaboratorii sai au purificat o proteina si au sugerat ca poate avea rol in legarea scheletului membranei de stratul dublu lipidic. Prin reconstituire in loposomi, s-a aratat ca aceasta este canalul pentru apa si nu un regulator al canalului apei. In 1993 a primit denumirea de Aquaporina 1. Forurile internationale sunt vinovate de neglijenta, iar Agre ne-a citat lucrarile, dar nu pe cele esentiale. Era, deci, imposibil sa nu fie la curent cu descoperirea noastra. S-au oprit in schimb la citarea lucrarilor unor americani, printre care si profesorul Solomon, care identificase doar un por nespecific. In plus, Agre cunostea lucrarile mele, in 1993 la Congresul de Stiinte Fiziologice de la Glasgow i-am oferit lucrarile mele de referinta. Mai tarziu, la doua conferinte din 2000 si din 2003 nu am mai fost invitat sa particip. In toamna lui 2003, profesorul Agre mi-a trimis un mail in care ma aprecia drept pionier in studiul canalelor pentru apa, avand contributii fundamentale in domeniu. Tot el declara ca nu doreste sa fim adversari in fata opiniei publice, intrucat, ”descoperirile noastre vor ramane in istoria stiintei si omenirii, atata vreme cat omenirea va fi interesata de stiinta, chiar daca numele nostru, al descoperitorilor, va fi uitat”.

Peter Agre vs. Gheorghe Benga

Rep.: De ce credeti ca a trebuit sa trimiteti in prealabil petitia ca sa va fie recunoscut meritul chiar de comunitatea romaneasca?
G.B.: Comitetul Nobel a ignorat contributia noastra. Ignoranta a venit, mai intai, din exterior. Caracteristic romanilor este ca nu ne pretuim indeajuns valorile si asta ne afecteaza. Academia Regala a Suediei putea rasturna propunerea Comitetului Nobel, dar nu a facut-o. ”Tradarea morala” a inceput insa cu Agre, care a organizat o conferinta internationala in Suedia, unde nu am fost invitat si unde s-a discutat de aquaporine. Noi, adica echipa romana, am vazut primii aquaporina, ei, cercetatorii americani, au izolat-o, din intamplare, in 1988, pe cand lucrau la purificare antigenelor Rh. Subiectul acordarii premiului Nobel a suscitat acest pseudo-scandal, apoi forurile competente romane s-au sesizat si meritele noastre au fost recunoscute.
Rep.: Nu-l acuzati pe Agre de plagiat, desi acesta v-a ignorat lucrarile, poate chiar in mod intentionat.
G.B.: Reprosul vizeaza Academia Regala de Stiinte a Suediei, pentru ca, in era internetului, nu au cercetat aprofundat ceea ce s-a relizat anterior, atunci cand au inaintat propunerile pentru acordarea Premiului Nobel. Am intocmit aceasta petitie la indemnul organizatorului unui congres international din Grecia si al biologului roman stabilit in SUA, Nicolae Popescu, seful Laboratorului de Citogenetica Moleculara de la Institutul National de Cancer din SUA. Nu contest meritul lui Agre si subliniez, inca o data, ca obiectul petitiei este doar recunoasterea meritelor noastre.

Dorin PETRISOR