• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Miercuri , 24 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 12 Aprilie , 2004
* Cozonaci, miel si paine de casa pentru
Sarbatori in casele gospodarilor

* La Ramira SA, francezii vorbesc ardeleneste
Confirmarea valorii

* Bursa vorbelor

* Computere pentru tineri

* Punguta Financiara

* Cozonaci, miel si paine de casa pentru
Sarbatori in casele gospodarilor

Forfota mare in redactie. Toata lumea cauta subiectele, cuvintele si expresiile cele mai potrivite marii Sarbatori de Inviere. Pastele, adica. Pentru ca Lumina e cuvantul de ordine al acestor zile, m-am gandit sa nu intunec paginile de "economic" ale GAZETEI cu cine stie ce fapte de scadere si sa stau de vorba cu oamenii de afaceri locali despre Saptamana Luminata.

Raspunsurile VIP-urilor economiei locale au avut ca lait motiv familia. Toti cei intrebati, dar absolut toti, vor petrece zilele de Paste impreuna cu apropiatii, respectand obiceiurile locului. La prima vedere, nimic grandios, dar suntem siguri ca vor avea parte de sarbatori imbelsugate. Mi s-a parut neobisnuit faptul ca nici unul din cei intrebati nu a plecat in excursii prin locuri exotice, unde cica Pastele e mai Paste ca nicaieri altunde. Nu tu o Grecie, o Viena sau un Israel. Intrebarile adresate oamenilor de afaceri maramureseni s-au referit la modul in care isi vor petrece aceste zile si la dorintele adresate Iepurasului. Ok, gata cu vorbaria! Introducerea s-a incheiat, sa dam cuvantul celorlalti.

Zile de rugaciune

Mai marele constructorilor de la IMI SA, Alexandru Parjol, ne-a dezvaluit aplecarea domniei sale spre credinta: "Incepand din Vinerea Mare si pana se incheie sarbatorile de Paste, sunt zile de rugaciune. Merg la biserica, poate chiar vom ajunge la o manastire. Nu m-am hotarat inca, dar as vrea sa mergem la manastirea Sihastria sau la Dumbrava, langa Turda. Respectam in fiecare an masa de Paste, in jurul careia ne strangem toata familia, uneori chiar cu invitati. Dorinte pentru Iepuras? Eu consider ca am primit cel mai frumos cadou. Sunt fericit ca am avansat foarte mult cu lucrarile la bisericuta din curte, iar iconostasul din biserica este cel mai frumos si dorit cadou de Sfintele Paste. Pentru familie, imi doresc sa ne bucuram de o stare sufleteasca buna si sa avem timp frumos pentru a putea merge la biserica." Calin Petrusca (Siromex) nu s-a lasat descusut, tinand bine de cortina ce ascunde viata sa familiala. Am aflat doar ca zilele de sarbatoare vor fi acordate familiei, iar slujba de Inviere este inca subiect de discutie. "Angajatii vor fi liberi luni, dar ne vom aduna marti pentru stropitul in firma. Luni sunt liberi sa stropeasca pe cine vor, marti, insa, e adunare generala la serviciu. Cu program de voie, desigur, dar nu pot sa le spun asta, ca cine stie ce iese." Le spunem noi.

Macrisul din ciorba

Tot in oras va ramane si Ioan Hoban (Oaza Italiana). Se va bucura de zilele libere pentru a-si reface fortele puse la grea incercare de renovarea hotelului "Bucuresti". "Profit de faptul ca sunt doua zile de odihna. De obicei, incercam pe cat posibil sa respectam traditia de Paste, atat in ceea ce priveste bucatele, cat si aspectele crestinesti. Ca un obicei al familiei, de pe masa de Paste nu lipseste ciorba de miel cu macris si, in general, bucatele traditionale, fara alt soi de specialitati. In noaptea de Inviere vom merge la biserica, ca de altfel si duminica, cu bucatele pentru sfintit. In privinta Iepurasului, inca nu am stabilit cu fiica mea detaliile." Vasile Deac (Grup BD) sarbatoreste la tara, la parinti. Asta inseamna ca Asuajul se va bucura de o petrecere pe cinste. "In noaptea de Inviere se aduna flacaii, si nu numai ei, mai mergem si noi cei casatoriti. Urcam pe varful dealului si puscam cu carbid pana la miezul noptii. Atunci, un alt grup din turnul bisericii striga "Hristos a Inviat!", iar noi, de pe deal, le raspundem "Adevarat a Inviat!". Iepurasul are ca sarcina improspatarea garderobei, pentru ca asa e obiceiul. Pastele trebuie intampinat in haine noi, din cap pana-n picioare."

Cozonacii mamei

Industria alimentara locala are si ea parte de sarbatori pascale. Florin Lazar, de la Ferma Zootehnica SRL, se va reculege, conform unui vechi obicei, la Catedrala Ortodoxa din Baia Mare, de unde va lua lumina pentru masa ce il asteapta la parintii si socrii din Tulghies, comuna Miresu Mare. "Sarbatorim Invierea Domnului in familie, cu miel, pasca, vin de casa, paine coapta pe vatra de lut si, mai ales, cozonaci facuti de mama, umpluti cu nuca si magiun de prune. Asta e bucuria copiilor si a mamei, careia ii creste inima cand ii vede cum dau buzna peste ei. De la Iepuras astept putere de munca si sanatate, sa pot incheia ce am inceput. Pentru familie, cadouri care simbolizeaza ceva. Cele mai frumoase cadouri sunt surprizele, zic eu." Tot in zona Codrului se asterne masa si pentru Ioan Maties, gospodarul de la Entopat SRL. "Participam la slujba de Inviere si apoi ne adunam, toata familia, la masa. Pastram cat putem vechile obiceiuri. Noaptea de Inviere vom merge la biserica ortodoxa, dar duminica dimineata ne vom ruga in biserica greco-catolica din Remeti, pentru ca parintii mei sunt greco-catolici. Incercam sa cream buna-dispozitie tuturor, sa nu se supere nimeni. Cu Iepurasul nu am vorbit inca, va fi o surpriza." Petre Gogota (Wromsal SRL Satulung) se va intoarce pentru zilele Pastelui in Giulesti, unde mama lui se bucura mereu cand ii e casa plina de cei dragi. "Merg la mama. Noi suntem greco-catolici si la noi se ajuneaza de joi seara pana la masa de Paste, cand se mananca bucatele sfintite in biserica. Imi amintesc ca la noi in sat e obiceiul ca in dimineata de Paste, dupa sfintitul straitei cu mancare, se porneste la fuga. Primul care ajunge la locul stabilit dinainte se crede ca va fi fruntas la muncile agricole. In dupa masa din Duminica Mare se iese la jucatul mingii. Toata lumea participa, nu doar tinerii. Se joaca un fel de oina, un joc caracteristic zonei. Seara mergem la vecernie, pentru miruit. Nu sunt foarte apropiat de cele bisericesti, dar incerc sa ma tin de ritualuri, ca altminteri poate nu ma mai recunosc satenii." Ei bine, v-ati facut o imagine despre ceea ce fac oamenii de afaceri maramureseni in zilele sarbatorii pascale. Nici macar cei cu punga plina nu se dezic de traditii, asa cum ii sta bine unui morosan. Le dorim si noi sa aiba parte de sarbatori tihnite si un Iepuras darnic.

Lavinia COTARCEA



* La Ramira SA, francezii vorbesc ardeleneste
Confirmarea valorii

De "turai, turai si no, hai!" sau, altfel spus, accentul ardelenesc al pieselor si accesoriilor auto, s-au molipsit si producatorii moto-velo francezi. Ramira SA Baia Mare e destinatia favorita a firmelor occidentale din industria vehiculelor. Argument? Un nou contract obtinut de Ramira SA.

O hala goala, unde candva vantul si rugina erau suverane, e acum o sectie in toata puterea cuvantului, in care lucreaza 42 de muncitori. Adica, 42 de locuri de munca nou create. Intr-o parte se debiteaza, dincolo sudura e activitatea de baza, urmand degresarea si vopsirea componentelor. Despre ce vorbim? Despre un contract inca aburind de proaspat ce e, in valoare de 700.000 de euro, ce are ca obiect principal componentele unor containere pentru transportul scuterelor Peugeot. Motivatia francezilor pentru alegerea acestei locatii sta sub semnul eficientei economice, adica mana de lucru ieftina. Argumentul pentru alegerea Ramirei din atatea si atatea uzine romanesti, este responsabilitatea celor de aici, care stiu ce inseamna cuvantul dat atat in ceea ce priveste graficul de livrare, cat si a calitatii produselor. La Ramira nu se foloseste refrenul "Las' ca merge si asa". De exemplu, pentru obtinerea preciziei la debitare, trei ingineri au muncit o luna. "Oricine poate obtine asemenea contracte. Oricine care are dotarea necesara si dorinta de a face. Nu conteaza atat capacitatea tehnica, cat seriozitatea fata de partenerul de afaceri. Vorba sa fie vorba. Daca eu nu trimit la timp camionul cu componente, in Franta, zeci de muncitori stau. Iar pierderile sunt uriase. Totul trebuie sa functioneze ca pe banda rulanta. De doua ori pe saptamana, in zilele stabilite, doua autocamioane de cate 20 de tone pleaca spre beneficiar. Daca nu pleaca, ne batem joc in primul rand de noi. Incepand cu saptamana viitoare, vom ajunge la timpul optim de livrare", a subliniat Dumitru Matei, administratorul Ramira SA.

Matematica Ramirei

Acesta este al treilea contract cu partenerul francez, doua dintre ele producand in paralel. Proiectul se va finaliza in luna iulie a acestui an, timp in care se pregateste un nou contract de aceeasi anvergura, care va da de lucru muncitorilor in cea de-a doua parte a anului. De la momentul privatizarii, investitiile injectate in Ramira SA au depasit suma de un milion de euro. In acest an, bugetul uzinei prevede o jumatate de milion de euro la capitolul investitii, in timp ce se urmareste o cifra de afaceri de 130 de miliarde de lei, aproape dublul anului trecut. Bine-nteles ca si costurile sunt pe masura. Daca e sa privim doar rubrica de impozite si taxe, am vedea ca sumele sunt astronomice, in 2003 fiind undeva pe la jumatate de milion de euro (peste 20 de miliarde de lei). Pentru anul in curs, se estimeaza cheltuieli cu impozite si taxe de circa 33 de miliarde de lei. O caruta de bani pentru bugetele statului. O caruta de bani care sunt platite efectiv, nu doar pe hartie. Dumitru Matei a argumentat politica salariala, tinand cont de ceea ce urmeaza odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana: "Salariul mediu brut in uzina e in jurul a 200 de euro. Muncitorii primesc tichete de masa pentru zilele lucratoare si beneficiaza de decontarea abonamentelor de transport, indiferent de mijlocul de transport ales: Urbis, Azur, CFR, inclusiv bonuri de combustibil. Imi doresc ca din ce in ce mai multi oameni de afaceri din zona sa creeze locuri noi de munca, iar lumea sa duca o viata mai buna. E necesar sa crestem veniturile muncitorilor, pentru ca in 2007, odata cu integrarea europeana, vor veni strainii sa ne ia toti specialistii. Ca sa ii pastram, trebuie sa le asiguram o paine la fel de alba ca cea oferita de europeni".

Lavinia COTARCEA



* Bursa vorbelor

Pentru ca e zi de sarbatoare, va propun sa uitam o clipa de scumpiri, bani sau smecherii financiare si sa vorbim despre economia... sufletului. Nu voi enunta teorii in premiera. Voi incerca sa va amintesc lucruri de toti stiute, aruncate insa intr-un ungher prafuit al constiintei noastre. Bem prea mult, fumam prea mult, radem prea putin, ne enervam prea repede, ne trezim prea obositi, citim prea putin, ne uitam prea mult la TV si ne rugam prea rar. Vorbim prea mult, iubim prea rar si uram prea des. Am invatat cum sa ne ducem zilele, dar nu cum sa traim. Am adaugat cativa ani vietii, dar nu am dat viata anilor. Am cucerit spatiul, dar nu stim nimic despre sufletul nostru. Am curatat aerul, dar ne-am poluat sufletul. Am invins atomul, dar nu si prejudecatile. Planuim mai mult, dar realizam mai putin. Am invatat sa ne grabim, dar nu si sa asteptam. Traim in era fast-food-ului si a digestiei incete, a oamenilor mari si a caracterelor mici, a profiturilor mari si a relatiilor lipsite de esenta. E vremea cand avem doua salarii si mai multe divorturi. Mama nu s-a plans ca nu a facut destui bani, atunci cand a plecat la ingeri. Aminteste-ti sa-l imbratisezi pe cel drag! E singura avere pe care o poti darui din inima si nu costa nimic. Aminteste-ti sa spui "te iubesc", pentru ca e important.

de Lavinia COTARCEA



* Computere pentru tineri

O noua gaselnita evident electorala. De ce electorala? Pentru ca iar s-au legat boii inaintea carului. Altfel, ar fi o masura salutara. Guvernul a adoptat un proiect de lege prin care elevii si studentii ce provin din familii sarace beneficiaza de o subventie de 200 de euro pentru achizitionarea unui PC. Daca venitul brut pe membru de familie nu depaseste 1,5 milioane lei, elevul sau studentul aflat in intretinere primeste o adeverinta ce dovedeste ca beneficiaza de acest drept. Problema e ca nu se stie exact despre cate persoane este vorba. Ministrul Comunicatiilor, Dan Nica, a admis faptul ca aceste criterii de acordare a ajutorului financiar ar putea fi modificate. Cert e ca elevii si studentii trebuie sa depuna la unitatile de invatamant unde sunt inscrisi, pana in 2 septembrie 2004, o cerere de acordare a ajutorului. Beneficiarul trebuie sa faca dovada cumpararii in termen de 30 de zile de la primirea documentului, in caz contrar pierzand eligibilitatea pentru anul in curs. Lista cu toate persoanele eligibile va fi publicata pe Internet, in 1 octombrie 2004.

Lavinia COTARCEA



* Punguta Financiara

Eticheta masinilor

Incepand din 2005, producatorii si importatorii de autoturisme sunt obligati sa afiseze la punctele de vanzare date privind consumul de carburant si emisiile de dioxid de carbon. Potrivit HG 343, introducerea pe piata a autoturismelor va fi permisa numai daca acestea sunt insotite de o eticheta care sa cuprinda informatiile mentionate.

Camera computerizata

Incepand de saptamana trecuta, Camera de Comert, Industrie, Navigatie si Agricultura este prima institutie publica din Romania care deruleaza intreaga activitate de administrare a resurselor umane prin intermediul internetului.

Brokeri verificati

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) va verifica modul in care societatile de brokeraj respecta obligativitatea de a avea incheiate, fara discontinuitati, polite de raspundere civila profesionala. Au autorizatie sa functioneze pe piata asigurarilor 193 de brokeri.

Mihaela MIHALEA

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.