ECONOMIC

* Asigurare fatala!

* Metal “Distins”

* Bursa vorbelor

* Douazeci de ani dupa gratii!

* Reevaluarea efectivelor de capre negre din Muntii Rodnei
Vanate fara mila!

* De rasul curcilor

* Liberalii sigheteni au iesit din impas. In sfarsit.
O noua conducere

* Asigurare fatala!

Stupid! Un maramuresean ar putea fi nevoit sa scoata din buzunar 800 de euro pentru a achita serviciile medicale primite in timpul unei calatorii in strainatate, desi avea asigurare medicala pentru perioada respectiva! Motivul? Barbatul a ignorat o clauza aparent minora, mentionata in asigurare: contactarea telefonica a firmei. In cazul in care solutionarea nu-i va fi favorabila, barbatul ameninta cu instanta.

Teoretic, o asigurare medicala de calatorie ofera “protectie financiara” celui asigurat, in cazul in care acesta are nevoie de asistenta medicala in tara respectiva. Am scris teoretic, pentru ca mizand pe ignoranta oamenilor obligati prin lege sa incheie acest tip de asigurari, firmele folosesc diferite “trucuri” pentru a scapa de plata despagubirilor.

Cazul si necazul

“Axioma” este valabila si in cazul lui Gheorghe Bohotici, un localnic din Mara. Ca multi altii, Bohotici a aflat la punctul de trecere a frontierei ca printre documentele obligatorii la iesirea din tara se numara si acest tip de asigurare medicala. Asa ca a ales, la intamplare, societatea de Asigurare Reasigurare Ceccar-Romas SA, care avea un punct de lucru in vama. Contra sumei de 150.000 lei, Bohotici a primit un certificat de asigurare medicala valabil in perioada 20-29 august 2004, si si-a continuat calatoria in strainatate, fiind convins ca o astfel de asigurare ofera… siguranta. Numai ca pe un bulevard din Capitala Ungariei, barbatul s-a trezit acostat si batut de un necunoscut. In procesul verbal de denunt inaintat politiei, Bohotici sustine ca “in data de 20 august 2004, in jurul orei 16,30, am circulat in locul mai sus amintit (Bulevardul Hungaria din sectorul XIV Budapesta, n. red.) cu autoturismul care constituie proprietatea mea, (…) cand am observat ca fata in fata cu mine se opreste un autovehicul si conducatorul acestuia coboara si vine spre mine, am crezut ca este o cunostinta de a mea, din acest motiv am lasat geamul jos si am vrut sa vorbesc, dar individul a inceput sa ma loveasca cu pumnul in cap si in obraz, de aproximativ 5-6 ori. L-am intrebat care este problema, mi-a raspuns ceva in limba maghiara, dar nu am inteles ce spunea. Nr. de inmatriculare al autovehiculului este: IAW-655”. Initial, Bohotici era hotarat sa ignore vanataile cauzate de lovituri, dar durerea crestea in intensitate. Asa ca, a oprit la un spitalul Landeskranjenhaus Bad Ischl (Austria) pentru a primi ingrijiri medicale.

Buna-credinta?

Desi detine procesul verbal de denunt inaintat politiei si biletul de externare din spital, Bohotici s-ar putea sa fie nevoit sa scoata din buzunarul propriu 800 de euro (contravaloarea serviciilor medicale primite in Austria). Firma de asigurari a refuzat sa plateasca, pe motiv ca omul nu a respectat clauza din polita de asigurare pe care a semnat-o. “Conform prevederilor din contract, noi aveam dreptul sa nu-i platim despagubirea din cauza ca nu ne-a anuntat in termen de 24 de ore, asa cum e prevazut in asigurare. Dar, din buna-credinta, am trimis dosarul lui Bohotici la Coris (firma-mama), pentru solutionare. Acum asteptam decizia lor, inca n-am primit un raspuns”, a spus Iulian Mihai, director asigurare-reasigurare daune Ceccar-Romas. Bohotici sustine ca a incercat sa contacteze firma, dar: “am format numarul de pe asigurare gresit. Cred ca am sunat si in Austria... mi s-a umflat ochiul, ma durea capul... Am mai sunat si dupa ce am iesit din spital, baiatul spune ca am format numarul bine si nu mi-o raspuns. Nu mi-a spus cand am incheiat asigurarea ca trebe’ sa sun in caz de urgenta la firma de asigurari. Dar am citit apoi acolo si am sunat. Dar daca nu mi-a raspuns nimeni, cred ca nu s-o taxat, din cauza asta nu apare pe factura. Dar sunt organe abilitate care pot sa verifice”, a spus Bohotici. Chiar daca verdictul dat de Coris va fi negativ, Bohotici e hotarat sa continue lupta pentru recuperarea banilor in instanta. Oricum, pentru a avea acoperire in cazul unui litigiu cu spitalul din Austria, Bohotici va depune o plangere impotriva firmei de asigurari, la Judecatoria Sighetu Marmatiei. Vom reveni.

Dobanda creste!

Spitalul Krankenhaus Bad Ischl a trimis a doua somatie pentru achitarea facturii de 800 de euro, la care se adauga penalitati de 5 euro. Plata acesteia trebuia facuta pana la sfarsitul lunii septembrie… Conform somatiei trimise lui Bohotici, dupa expirarea a 6 saptamani de la termenul scadent, se percep dobanzi de 8,5%. De asemenea, dupa doua saptamani de la ultimul termen de plata prevazut prin amanare, factura este executorie. Adica, Bohotici risca sa fie actionat in judecata.

Clauza nerespectata

Scuza firmei de asigurari este o clauza cuprinsa in polita, conform careia, in caz de urgenta, asiguratul este nevoit sa contacteze societatea, care va hotari daca si ce servicii medicale plateste! “In situatia decesului sau a cheltuielilor medicale peste 50 USD, scurtarea calatoriei, vatamarii accidentale sau locale, care duc la spitalizare, repatriere sau orice alte modificari de la efecturea calatoriei planificate, pentru care se cere revendicare, notificarea trebuie facuta in 24 de ore la Compania de Asistenta Medicala specificata in polita si se vor deconta numai cheltuielile acceptate de ei. Neanuntarea Companiei de Asistenta Medicala reprezinta un prejudiciu pentru Romas si va avea ca rezultat neacceptarea la plata a cheltuielilor efectuate”. De asemenea, pe prima pagina din carnetul de asigurat este postata o alta atentionare. “In caz de urgenta, sunati la Biroul CORIS din tara in care va aflati. Lista retelei CORIS cu program 24h din 24 se afla la afarsitul capitolului Conditii Generale”.

Ioana LUCACEL





* Metal “Distins”

Printre putinele femei care au abordat un domeniu dur, cum e cel al confectiilor metalice, este si Aura Florea. Rezultatul? In doar cativa ani, firma Distins SRL a reusit sa se impuna atat pe piata interna, cat si pe cea europeana.

Aura si Daniel Florea, influentati de traditia familiei, s-au specializat pe confectii metalice. In 1998 au preluat o firma deja existenta si au inceput sa caute solutii usoare pentru prelucrarea metalelor. Inceputul a fost, ca de obicei, greu, dar cum ”greu” nu e sinonim cu “imposibil”, firma Distins a trecut peste perioada in care comenzile veneau rar, banii si mai rar (sau deloc!), iar angajatii atelierului puteau fi numarati pe degete. Astazi, firma sotilor Florea a reusit sa castige o piata stabila in tara si strainatate.
Reporter: De ce “Distins”?
Aura Florea: Stiu ca pare ciudat ca o firma ce se ocupa cu prelucrarea metalelor sa aiba o denumire atat de… fina, dar numele l-am preluat o data cu firma. Cred ca acest gen de denumiri sunt un fel de traditie in familiile noastre, dar (din prisma relatiilor cu clientii) se potriveste.
Rep.: Cum se descurca o femeie intr-un domeniu “masculin”?
A.F.: Partea tehnica e o traditie de familie. Si eu, si fratii mei suntem ingineri. Tatal meu avea un atelier in care producea articole de cauciuc prin matritare, asa ca am avut contact de mici cu acest domeniu. Initiativa deschiderii unei astfel de firme i-a apartinut sotului. Exista si varianta sa ma axez pe un alt domeniu, dar am ales sa-l sustin.
Rep.: De ce investitie ati avea nevoie pentru a putea concura cu firmele din afara?
A.F.: Am fost la diferite targuri si expozitii in domeniu si chiar am incercat sa “furam” mici trucuri din exterior, insa desi suntem adeptii principiului reinvestirii profitului, tot nu ne putem compara cu ei. Un singur utilaj de care am avea nevoie costa 70.000 de euro. Tocmai pentru a asigura un fond de investitii mai mare, facem si comert cu utilaje si constructii de platforme metalice. Dar in acest domeniu, lucrarile mari sunt foarte greu de “prins”. Nici programele pentru dezvoltarea IMM-urilor nu sunt foarte accesibile. Proiectarea costa foarte mult, iar banii…
Rep.: Cum ati reusit sa intrati pe piata europeana?
A.F.: Am inceput cu piata din Ungaria, unde sotul meu avea niste afaceri. A cunoscut pe cineva interesat de o comanda si dupa ce acesta ne-a vizitat atelierul a devenit client fidel. Incet, am reusit sa semnam comenzi si din alte tari, ca Olanda sau Austria, iar acum suntem in tratative cu o firma din Germania. Niciunul nu semneaza un contract inainte de a vizita atelierul si de a afla cele mai mici detalii legate de productie. Vindem mai ieftin decat in tara, dar nu avem alta alternativa, pentru ca ei nu prea negociaza. Iti ofera un pret si daca nu accepti se orienteaza spre alta piata.

Ioana LUCACEL





* Bursa vorbelor

Cu toata gargara electorala de crestere a nivelului de trai si toate pomenile sociale prevazute-n bugetul pe anul viitor, se pare ca perioada post-electorala va fi sumbra pentru romani. Motivul? Trandafirii si ofiliti, guvernantii au ales varianta “ori la bal, or la spital” (in traducere libera: “dupa mine potopul”). Adica, pentru a intari sloganul “ce popular sunt in toamna asta”, Nastase a pus latul pe capul patronatelor din domeniul alimentar, impunand mentinerea preturilor. Asta desi pretul utilitatilor si al carburantilor a crescut simtitor, ceea ce, teoretic, ar fi trebuit sa se lase cu un val de scumpiri si in randul produselor alimentare. Dar cum in “electorala” conteaza doar capitalul adus de votanti (iar a scumpi “toate alea” taman in prag de alegeri nu e benefic rezultatului din urne) valul de scumpiri a fost programat cateva luni mai tarziu. Asa ca, romanii s-ar putea trezi chiar in pragul sarbatorilor de iarna cu o iminenta runda de scumpiri. Si nu tocmai insignifiante. Dar nu-i bai, sa fie fericit romanu’ cand merge la vot. Dupa aia, nu mai conteaza… Si nici nu mai intereseaza. Nu intereseaza pe nimeni evolutia preturilor.

Ioana LUCACEL





* Douazeci de ani dupa gratii!

Autoritatea Nationala de Control (ANC) a elaborat un proiect de modificare a Legii 87/1994, privind combaterea evaziunii fiscale, prin care a introdus frauda fiscala in categoria infractiunilor pedepsite cu inchisoarea.

Conform actului normativ initiat de ANC, evazionistii risca o perioada de detentie de la 3 luni la 20 de ani, in functie de valoarea prejudiciului cauzat. Pentru activitatea de frauda fiscala prin care s-a produs un prejudiciu de pana la 10.000 de euro, evazionistii vor primi de la 3 luni la 2 ani de inchisoare sau o amenda. Pentru un prejudiciu cuprins intre 10.001 si 100.000 de euro, perioada de detentie este cuprinsa intre 6 luni si 5 ani, iar pentru cei care cauzeaza un prejudiciu de pana la 1 milion de euro pedeapsa cu inchisoarea este cuprinsa intre 5 si 12 ani. Pentru un prejudiciu mai mare de un milion de euro, detentia va fi de la 10 la 20 de ani. De astfel de pedepse nu vor scapa nici instigatorii, complicii sau tainuitorii.

Ioana LUCACEL





* Reevaluarea efectivelor de capre negre din Muntii Rodnei
Vanate fara mila!

In secolul al XIX-lea, Muntii Rodnei erau considerati principala “statiune” a caprei negre din Carpati! Valoroasa populatie de capre negre din zona Maramuresului este argumentata de un trofeu mondial colectat in Piatra Rea (in anul 1900!) si de alte importante medalii internationale. Exterminate prin anii 1930, caprele negre au fost recolonizate cu succes in perioada 1964-1974. Insa dupa anul 1990, aceste delicate antilope au inceput din nou sa dispara. Efectul este vizibil sau, mai degraba invizibil. Masacrate de branconieri care pastreaza-n frigidere carne de vanat, caprele negre se numara astazi pe degete. Desi ”optimistii” avanseaza aberanta cifra de 150 de exmplare, cunoscatorii sustin ca in Rezervatia Muntii Rodnei se mai gasesc astazi doar 5-10 exemplare. La ultimul recensamant au fost vazute doar doua capre negre. Dezarmanta, situatia ii indarjeste pe ”inarmati”.

Dupa primul razboi mondial, in timp ce severa autoritate austro-ungara a fost inlocuita cu mai blanda oranduire romaneasca, in mainile borsenilor au ajuns multe arme. Momentul a “coincis” cu decimarea treptata a efectivului de capre negre din muntii Borsei. Se considera ca in anul 1932 a fost impuscat ultimul exemplar existent in Rezervatia Pietrosu Rodnei din judetul Maramures (declarata, si atunci, zona protejata)! Numai ca acest animal gratios nu a disparut cu desavarsire din acei munti. In sudul masivului, in zona Ineu-Bila-Tomnatec (la limita judetelor Bistrita-Nasaud si Suceava) au fost vazute mereu (si chiar impuscate!) exemplare izolate (asta pana in anul 1964, cel al inceperii recolonizarii). Pentru sceptici, stau marturie in acest sens trofeele din colectia comunala de vanatoare din Anies-Nasaud.

Masacrul

In anul 1991, datorita incontestabilului succes al recolonizarii, efectivul de capre din Muntii Rodnei ajunsese la peste 344 de exemplare. Dar, dupa acel an, odata cu proliferarea armelor (aduse din Occident sau produse artizanal prin atelierele minelor borsene) si slabirea tot mai accentuata a statului justitiar, sistemul de paza al arealului a fost depasit de situatie. Prin anul 2000 s-a ajuns sa se vorbeasca de caprele negre aproape la trecut, desi in 1998 evidentele silvice prezentau evaluari de 160 de capre, iar in 2001 de 30 de exemplare! Cert este ca in 1997 au fost braconate, descoperindu-se urmele palpabile in teren, cel putin 120 de capre negre! Ciudat este ca pana si in acei ani de masacru au fost aprobate, si recoltate oficial, doua exemplare. Pentru un altul s-a dat permisiunea de vanatoare chiar anul trecut, dar ultimul tap n-a mai fost impuscat, pentru ca... nu a fost de gasit! Tot in 2003 s-a efectuat un controversat recensamant al antilopelor carpatine, in care personalul silvic, vanatori si montaniarzi au scanat aproape intreg masivul. Rezultatul? In Muntii Rodnei ar mai exista 5-10 capre negre. Aceasta cifra a fost infirmata recent de o autoritate competenta: conform acesteia, in Pietrosu Rodnei caprele aproape ca au disparut, insa pe vaile Lala, Bila si Tomnatec (ape ce cad in Suceava, judet care n-a raportat niciodata existenta vreunei capre neagre pe teritoriul sau!) a supravietuit o populatie viabila. Pentru argumentare, un specialist in vanatoare de la Insitutul de Amenajari Silvice si Cinegetice Bucuresti a prezentat la intalnirea specialistilor in fauna din Retezat (desfasurata la inceputul lunii octombrie), o fotografie realizata in acest an, in care aparea un ciopor de circa 30 de capre negre, localizate in circul glaciar de la izvorul Bilei!

Verificare tensionata

In 21-22 octombrie trebuia sa aiba loc o noua recenzare a efectivelor de capre negre din Muntii Rodnei. Dintre participanti (Autoritatea Parcului National Muntii Rodnei; ocoalele silvice Rodna, Borsa, Sangeorz Bai, Nasaud si Carlibaba; prestigioasa organizatie ecologica World Wide Fund; DRRSV Satu Mare si Cluj, ITRSC Bistrita si APM Bistrita-Nasaud) surprinde lipsa Agentiei de Protectia Mediului Maramures si a Societatii Ecologiste Maramures, poate organizatiile cel mai bine documentate in ceea ce priveste fauna Rezervatiei Pietrosu Rodnei. Pana la urma actiunea a fost amanata. Care au fost motivele? Timur Chis, seful sectiei de Stiintele Naturii la Muzeul Maramuresului din Sighetu Marmatiei, e dezamagit de organizarea acestei recenzari. ”Desi am participat la instructajul din Retezat, de acum cateva saptamani, din comunicatul oficial lipseste numele muzeului sighetean. Din cauza vremii nefavorabile (ploi si ceturi), actiunea s-a amanat si, probabil, va avea loc in perioada 2-6 noiembrie. Totusi, ma tem ca vom gasi tare putine capre negre. Cele care au supravietuit sunt foarte imprastiate.” Durerea e ca aceasta e doar o alta problema cu “autori necunoscuti”. Nici un braconier borsean nu a fost pedepsit pentru masacrul din Pietrosu, desi toti ii cunosc pe ”vanatori”, iar institutia Parcului National Muntii Rodnei se ascunde in spatele unei scuze pompoase pentru a masca dezastrul: in acel areal protejat, natura pierde zi de zi teren. In acest timp, in Pietrosu, arma lui Marian prinde in catare una dintre ultimele capre negre… E distractia de lux a miliardarilor. Pentru ei, o activitate amuzanta, recreativa. Pasul montaniardului salta dezgustat peste urmele ”criminalilor cu acte in regula”.

Teofil IVANCIUC





* De rasul curcilor

In 18 octombrie a avut loc o noua dezbatere in cadrul proceselor penale existente intre gardianul public Dinu Dorin Dancus, si redactorul nostru, Teofil Ivanciuc. Primul proces a fost intentat de ziarist impotriva gardianului, pentru ca acesta din urma l-a amenintat cu moartea. In cel de-al doilea caz, gardianul public l-a actionat in justitie pe redactorul GAZETEI, pentru calomnie. In cadrul dezbaterilor, gardianul a reusit “performanta” sa se faca de ras, comitand urmatoarele nesurprinzatoare gafe: la intrebarea instantei, daca a fost insotit de cineva in momentul incidentului, Dancus a banguit: ”Da, dar nu mai tin minte cine era sau cum il cheama (?)”. Amintim ca gardianul l-a dat in judecata pe Ivanciuc pentru ca acesta, chipurile, l-ar fi calomniat acuzandu-l ca se afla probabil in stare de ebrietate. Pai, ori gardianul este amnezic (din moment ce nu mai tine minte cu cine a defilat), ori chiar ca a fost beat. Martorii si gazetarul sustin ca la consumarea faptei, Dancus era insotit de un coleg gardian. Pentru a se ”scoate”, nervosul gardian public s-a prezentat la proces blindat cu o ”caracterizare de mana” (speram ca nu a facut “porci”) furnizata de colegii sai din grupa Sighet. In acea caracterizare se mentiona ca in ultimii cinci ani de cand e angajat al institutiei, acesta s-a comportat ireprosabil. Uraaa! Ivanciuc a respins ”proba”, solicitand un document oficial, emis de catre Corpul Gardienilor Publici (CGP), in care sa fie prezentate calificativele din intreaga perioada in care invinuitul a fost angajat ca si gardian, pentru ca planeaza suspiciunea ca Dancus a mai fost anterior angajat in Corp, si dat apoi afara pentru scandal. Instanta i-a cerut gardianului adresa CGP din Baia Mare, moment in care acesta a comis-o monumental: ”Pai, sediul e pe langa aeroport…”. Judecatorul a insistat: ”Adresa, numar?”. Dancus, pierdut: ”Pai, noi ne-am mutat recent, ca am avut sediul pe langa magazinul Maramuresul”. Faptul ca Dancus a demonstrat ca nu cunoaste nici macar adresa institutiei unde este angajat nu a constituit un impediment pentru a fi scos nevinovat de ancheta interna a CGP Maramures si de a fi platit in continare din banii primariei Sighet (ca sa lipeasca amenzi pe masinile stationate prin centrul urbei fara tichete de parcare - despre ortografia acelor procese verbale, preferam sa nu comentam, din bun simt). Teofil Ivanciuc ne-a solicitat sa-i transmitem unui influent medic sighetean sa renunte la telefoane suplimentare de induiosare a instantei, pentru a-si proteja ”finul”. Numele doctorului, in curand. Pentru ca vom reveni.

GAZETA de Maramures





* Liberalii sigheteni au iesit din impas. In sfarsit.
O noua conducere

In sedinta biroului permanent al PNL Maramures din 12 octombrie, a fost numita noua conducere a organizatiei sighetene: Ioan Tivadar (presedinte - in fotografie), Valer Koman, Adrian Maris, Florin Mircea, Ovidiu Nemes, Paul Nistor, Alexandru Oros, Ioan Pop si Nicolae Prodaniuc (membri). Cinci dintre cei de mai sus au varsta de pana la 36 de ani. Ioan Tivadar este profesor si fost consilier local (in legislatura 2000-2004), membru in conducerea judeteana si nationala a formatiunii. Singurul membru al biroului provenit din ”vechea garda” este controversatul consilier judetean Valer Koman. Biroul interimar sighetean, insarcinat de conducerea judeteana pentru a conduce organizatia in urmatoarele sase luni, are trasate ca sarcini organizarea locala a campaniei electorale (se incearca obtinerea unui scor mai bun decat cel de la alegerile locale), revigorarea miscarii liberale sighetene si organizarea alegerilor in partid. Conducerea sigheteana PNL se autodesfiintase in urma demisiei presedintelui organizatiei, avocatul Teodor Almas, survenita dupa esecul de la alegerile locale. Reamintim ca in 6 iunie, fostul primar Ioan Bledea (candidatul liberal la primaria Sighet) a fost invins de Eugenia Godja, obtinand aproximativ 1.200 de voturi si clasandu-se in urma candidatilor PSD si PD. Mai mult, liberalii au pierdut in Consiliul Local trei din cele cinci locuri pe care le aveau anterior momentului alegerilor. Pana la urma, liberalii au reusit sa se reorganizeze. Tot in ultima saptamana s-a constituit oficial si Alianta D.A. la nivel de Sighet, in coordonarea careia participa, din partea PD, presedintele local Sorin Petean, Vasile Balea si Vasile Mihai, iar din cea a PNL, primii trei membri din conducerea organizatiei. Se spera ca Alianta va deveni functionala, mai ales ca in urma desemnarii noilor conduceri locale ale partidelor, vechile tensiuni si animozitati au fost uitate

Teofil IVANCIUC