ECONOMIC

* Pe harta locatiilor deconectante a aparut
City Club

* Bursa vorbelor

* Banii Sighetului in 2004

* Pe harta locatiilor deconectante a aparut
City Club

Aparut de curand pe harta locatiilor deconectante, clubul “City Club” a intrat deja in gratiile baimarenilor. “Vina” o poarta decorul realizat printr-o combinatie intre modern si clasic, muzica buna si petrecerile surpriza, devenite specialitatea casei. Dupa petrecerea de inaugurare, cea de Valentine’s Day, si parada de moda a casei Doris, joi seara a fost si primul concert.

Situat pe o straduta linistita, departe de agitatia urbei, “City Club” a fost gandit ca o oaza de relaxare pentru baimareni. Nu mica ne-a fost mirarea cand am descoperit zona respectiva “ingropata” intr-o liniste adanca, desi clubul se afla in plina activitate. Dincolo de geamuri nu razbate nici un sunet din interior, iar atmosfera din club te duce cu gandul la o seara petrecuta cu prietenii. Decorul e o combinatie inedita intre clasic si modern, cu coltare confortabile din piele, pereti zugraviti in culorii vii si “tatuati” prin tehnica graffiti, o noutate in peisajul cluburilor baimarene, tablouri, lumanari si lumina discreta. Inca de la inaugurarea fara surle si trambite, clubul a vrut sa fie “altfel”. “Deschiderea am facut-o ad-hoc. Tot o amanasem si nu ne facusem publicitate. In seara inaugurarii ne-am urcat in masina si ne-am adunat prietenii din oras. Chiar daca nu lansasem invitatii, s-au baut 78 de cupe de sampanie. Am vrut sa facem o sinteza intre stilul occidental si cel romanesc. Ca noutati avem specialitatea casei (cafeaua in patru culori) si orarul (15,00-3,00, nu vrem sa fim numai un club de noapte). In fiecare dupa-amiaza avem un , lumea vine de la serviciu, bea o bere sau o cafea si se relaxeaza. Vrem cat mai multe evenimente inedite si dorim sa fie un club rafinat pentru intreg orasul. De aceea i-am si spus ”, a spus Rodica Pop, patroana clubului.

Concert clasa I

Sirul concertelor din “City Club” a fost deschis de formatia “Clasa a II-a” (Radu Olteanu, Florin Stefan, Claudiu Muntean, Sergiu Tuhutiu, Lucian Ilut si Iuliu Toca). Trupa, infiintata de mai bine de un an si jumatate, trebuia sa se numeasca “Clasa I”, dar baietii au ajuns la concluzia ca e mult mai accesibil sa calatoresti… la clasa a II-a. Etalonul “Clasei a II-a” e muzica anilor ’70, din care au si preluat cateva piese pe care le-au adaptat “personalitatii trupei”. De versuri si muzica se ocupa toti, iar una dintre piesele de rezistenta e “Clasa I”. Oricum, rock-ul melodios al “Clasei a II-a” (cum isi autodefinesc stilul abordat), s-a dovedit pe placul baimarenilor. Concertul s-a prelungit pana dupa miezul noptii, iar baietii au demonstrat ca, desi prefera clasa a II-a, muzica pe care o canta e de clasa I. Daca ati pierdut concertul de joi, nu va faceti probleme. Veti avea ocazia sa-i ascultati pe baieti in “City Club”, curand. Pana atunci, va puteti bucura de o petrecere surpriza de 8 Martie, unde veti beneficia si de un bonus din partea casei. In plus, mai aveti cateva motive de bucurie. Conducerea clubului planuieste cate un eveniment in fiecare joi. Pe lista de asteptare stau cateva remember-uri, o seara de teatru neconventional, una dedicata vinului romanesc si multe concerte.

Ioana Lucacel



* Bursa vorbelor

Seful delegatiei FMI care a venit pe coclaurile romanesti zilele acestea ne-a coplesit cu un zambet, in timp ce anunta sec, fara nici o remuscare, ca institutia pe care o reprezinta recunoaste ca s-a gresit in momentul in care una dintre conditiile care i s-au impus Romaniei era o cota mare de impozitare directa. Greseala recunoscuta e pe jumatate iertata, spune un proverb. Nu stiu daca intreprinzatorii care si-au pus lacat pe afaceri pentru ca nu mai puteau plati darile catre stat ar aplica aceasta crestineasca pilda. Dar, poate nu numai reprezentantii FMI poarta intreaga vina. Ar trebui sa ne uitam si la curtea proprie, la guvernele ce au negociat contractele. De-a lungul timpului, negociatorii romani au fost atat de preocupati sa respecte toate conditiile impuse de institutiile financiare internationale, incat au uitat ca sunt romani. Acum, vine strainul si spune sec ca s-a gresit. Ca prea tare s-a strans cureaua. Cine e de vina? Pe cine sa te superi? Cui sa mai ceri socoteala? Si problema asta o tratam romaneste: bine ca si-a dat cineva seama ca nu mai avem mult pana la neantizare.

Lavinia Cotarcea



* Banii Sighetului in 2004

Urmarind cheltuielile bugetului local al Sighetului, se desprind cifre demne de a fi aflate de contribuabili. Serviciile social-culturale vor inghiti 157,8 miliarde, dobanzile 825 de milioane lei (din cauza creditului de 5,9 miliarde contractat anul trecut, unul dintre cele mai mari din istoria recenta a municipului), rambursare imprumuturi - 5,5 miliarde, cheltuieli cu destinatie speciala - 2 miliarde lei. Cei 55 de angajati ai primariei (in calcul nu intra serviciul Gospodarire Publica) vor primi salarii de 6,8 miliarde. Pentru alesi se vor toca cu deplasarile 398 de milioane, totalul cheltuielilor cu personalul urcand astfel la 7,2 miliarde. Impartind banii la numarul de sigheteni, rezulta o medie de 11 milioane lunar/sighetean! Randamentul contopistilor Primariei Sighet este de notorietate. Biroul de Strategii de Dezvoltare si Relatii cu IMM s-a constituit in anul 2002. A absorbit in viteza vreo patru proiecte, apoi s-a blocat, din motive care raman in ceata. Dupa aproape doi ani de functionare, cei trei membri ai biroului au atras fonduri nerambursabile prin programe finantate de UE in valoare de 8,6 miliarde lei. Foarte putin daca se compara cu primaria Repedea, uitata prin munti, care a obtinut o finantare externa de 380.000 euro - adica mai mult de doua ori decat Sighetul - sau cu Baia Mare, care numai prin proiectul Millenium a procurat suma de 4 milioane de euro, suma aproape egala cu intreg bugetul Sighetului. Asfaltarile si constructiile de locuinte constituie punctul forte al administratiei sighetene. In acest an, vor intra in lucru strada Al. Ivasiuc (circa 11 miliarde lei), tronsonul de pe DN 18 aferent cartierului Bogdan Voda si mai multe sectoare de trafic pietonal. La capitolul unitati locative, in prima parte a lui 2004 se vor preda locuintele din blocurile cartierului Unirii (72 de bucati), iar la sfarsitul lui 2005 se asteapta finalizarea celor 124 de apartamente din cartierul Bogdan Voda. Fara sa va mai plictisim cu cifre, amintim ca Sighetul are un pod istoric care a costat 23, 5 miliarde lei si o sala Polivalenta care a costat (impreuna cu celelalte doua sali de liceu aflate in constructie) 31 miliarde de lei, investitii deocamdata nefunctionale si care nu-si justifica costurile.

Teofil IVANCIUC