*ECONOMIC

*Cacealmaua fondurilor PHARE pentru dezvoltarea turismului

*REPCON Oradea, specialisti in constructi hidrotehnice

*Bursa vorbelor

*Evazionistii alcoolului

*Fotbal Real… rural!

*Credibilitatea indoielnica a “Drumului spre glorie”

*Cacealmaua fondurilor PHARE pentru dezvoltarea turismului

CUM POTI RUINA SARACIA

Desi fondurile nerambursabile pentru dezvoltarea turismului au curs cu nemiluita, putine dintre finantari au lasat urme concrete. Multe dintre proiecte au “trait” exact cat a durat perioada de finantare. Pe de alta parte, anual, o parte din fondurile alocate prin diferite programe de finantare se intorc in pusculita UE pentru ca… nu sunt solicitate de nimeni!

O data cu inaintarea in timp spre integrarea in UE, tot mai des se trambiteaza ideea dezvoltarii economice a Maramuresului prin promovarea turismului. Dupa numarul de proiecte finantate prin diferite programe ale Uniunii Europene, maramuresenii ar trebui sa fie toba de carte in cam tot ce tine de servicii turistice, iar strainii sa se imbulzeasca spre noi. La nivel teoretic, stam bine, ca de obicei. Cat despre practica…
Prin CERT, unul dintre cele mai importante programe europene pentru dezvoltarea turismului, aflat in administrarea Fundatiei Internationale de Management (FINAM), au primit finantare nerambursabila cinci proiec..te din Maramures. Unul dintre “pretendentii” la banii europeni a fost Fundatia Turism in Maramures, care dorea infiintarea a trei centre de informare turistica, doua in Baia Mare si unul in Borsa. “Cadoul” UE s-a cifrat la circa 50.000 de euro, numai ca o data cu terminarea finantarii au disparut si doua dintre centre. Am incercat in repetate randuri sa luam legatura cu cineva din cadrul fundatiei, dar telefonul suna de fiecare data in “gol”. Probabil ca nimeni nu e dispus sa dea explicatii pentru “evaporarea” catorva mii de euro.
De cea de-a doua transa de bani nerambursabili meniti sa dezvolte turismul a beneficiat SC Carom SRL Somcuta Mare. Cu circa 35.000 de euro, oamenii se angajau sa implementeze proiectul “Pregatire in vederea valorificarii potentialului turistic rural si a produselor mestesugaresti din tara Chioarului”. Pomposul proiect s-a materializat in niste cursuri de pregatire, organizate cu structuri nerecunoscute de minister (ca, vorba aceea, specialistii costa)! Am luat legatura cu SC Carom, care ne-a expediat spre coordonatorul de proiect Ioan Tanta. Numai ca si Tanta s-a incapatanat sa nu raspunda la telefon…

Pana in decembrie!

Pana in acest moment, municipalitatea Marmatiei a absorbit prin biroul de strategii din cadrul Primariei o suma insuficienta (68.200 de euro si 70.000 de dolari, cuprinsi in trei programe). In plus, s-au mai aspirat 104.000 de euro pentru reabilitarea unei strazi (valuta care intarzie sa vina, strada Ivasiuc aratand in acest moment ca un poligon de trageri), precum si alti ”marunti” pentru reparatii capitale la doua scoli. Se mai spera in castigarea altor cateva mici proiecte deja depuse, care insumeaza in total suma de circa 400.000 de euro. Atat. Restul banilor occidentali, zeci de milioane de euro, trec pe langa Sighet intr-un suvoi nesfarsit, fara ca sa fie opriti din drumul lor cu dublu sens (valuta necheltuita se reintoarce la Bruxelles).

Pana in 17 decembrie, autoritatile locale pot depune cereri de finantare, in cadrul programului PHARE 2004-2006 - Coeziune Economica si Sociala, pentru dezvoltarea infrastructurii in turism, afaceri si transport. Totalul fondurilor disponibile este de 150 de milioane de euro. Institutiile care pot solicita finantare sunt consiliile judetene, locale si primariile. Mai concret, se pot obtine bani pentru dezvoltarea infrastructurii de turism si a celei cultural-istorice, a infrastructurii regionale de transport, a zonelor industriale, infrastructurii de afaceri si drumurilor.
La suma acordata de UE se adauga contributia guvernului de 25 %.
Valoarea totala a unui proiect este de minim 2 milioane de euro, iar cea maxima de 5 milioane, la care se adauga contributia nationala de minim 33 %. Finantarea nerambursabila nu poate depasi 90 % din valoarea proiectului, diferenta urmand a fi acoperita de beneficiarii proiectelor din surse proprii.
Sa nu spuna nimeni ca n-a stiut! Dupa 17 decembrie vom solicita consiliilor locale maramuresene, precum si celui judetean, informatii privind proiectele intocmite in sensul aspirarii banilor cu care ne cadoriseste si de data aceasta UE. Si se va intocmi bilantul. Nu va mai jucati, pentru ca asta seamana a neglijenta in serviciu!

Vinovata lipsa de mediatizare

“Una dintre cauzele pentru care in fiecare an raman o parte din banii alocati de UE in cadrul diferitelor programe este lipsa de mediatizare. Atat PHARE, cat si SAPARD sunt programe greoaie pentru omul de rand. Cei mai multi dintre cei care au obtinut astfel de finantari au dat dovada de seriozitate. Sigur ca sunt si cazuri in care nu a ramas nici o urma a finantarii si asta este, intr-adevar, foarte grav. Important este sa se gaseasca o metoda de a asigura continuitatea unui proiect.” - Livia Sima, presedinte ANTREC Maramures

Sunt si “campioni”

“Am realizat un birou de informare, prin ‘97-98, in cadrul programul PHARE-Lion. Maramuresul a fost unul dintre judetele beneficiare ale acestui proiect-pilot. In total, valoarea proiectului a fost de cateva sute de mii de euro. Tot prin acest proiect am realizat cinci centre de mestesuguri, toate functionale si astazi. Tot prin acest program am inceput sa organizam o sarbatoare comunala, care apoi a fost preluata de autoritatile locale. Noi am avut foarte multe proiecte, nici nu le mai stiu toate. Sigur ca au fost si proiecte care n-au avut la fel de mult succes. Am realizat in colaborare cu o firma din Vadu Izei trei centre, o carmangerie, o brutarie si o fabrica de lactate, ideea a fost crearea de locuri de munca in comuna. Bine, fabrica de lactate nu mai lucreaza, dar brutaria are multi angajati, iar la carmangerie lucreaza si familia celui cu care am implementat proiectul. Am facut si cursuri de perfectionare. Multi dintre cei care au participat au astazi pensiuni, dar multi dintre ghizii turistici nu mai lucreaza, fiindca s-au reorientat.” - Ioan Borlean, seful biroului de informare turistica din Vadu Izei.

Ioana Lucacel,
Teofil Ivanciuc





*REPCON Oradea, specialisti in constructi hidrotehnice

Printre lideri

Nu-i chiar floare la ureche sa construiesti o afacere profitabila din ramasitele unui vechi santier infiintat in perioada ”rosie”, dar nici imposibil. Iar “strategia renasterii”, aplicata de REPCON, dovedeste acest fapt. Cu o cifra de afaceri de 33,6 milioane de euro si lucrari executate in majoritatea judetelor din Ardeal, firma se numara printre liderii in constructii hidrotehnice.

REPCON Oradea, firma care detine in prezent antrepriza generala pentru cele mai multe lucrari hidrotehnice din nord-vestul tarii, si–a inceput activitatea in urma cu peste doua decenii ca “Santier de constructii hidrotehnice speciale”, in cadrul Grupului de Santiere Targu Mures.
Mizand pe experienta personalului vechiului santier, firma infiintata in 1993 a pastrat domeniul de activitate, dar nu si dotarea. O data cu numirea in functia de director general si presedinte al consiliului de administratie a dr. ing. Mircea Nistreanu, vechile procedee de consolidari (betoane si pereuri) au fost inlocuite cu consolidarile din gabioane (carcase metalice imbracate cu plasa si umplute cu piatra), care confera o durata mai mare de exploatare si o asimilare rapida in ecosistem. Alta tehnologie consta in inlocuirea solutiilor traditionale pentru realizarea aductiunilor, podetelor si subtraversarilor cu tuburi tip Tubosider, care confera eficienta in executie si fiabilitate in exploatare. Reteta imbinarii experientei cu noile tehnologii s-a dovedit profitabila, iar REPCON a inceput sa castige teren in domeniul hidroconstructiilor, adjudecandu-si cele mai multe licitatii in domeniu. Pe lista lucrarilor de amenajare si consolidare a raurilor executate de firma oradeana, se numara si principalele lucrari de hidroconstructii din Maramures, printre care si amenajarea raului Sasar in municipiul Baia Mare, o lucrare in valoare de circa 250 de milioane de euro, ce presupune “cosmetizarea” malurilor fostului Rau al Doamnelor pe o lungime de 4,4 km.

Durabilitate

Tot in categoria lucrarilor dificile, dar profitabile, executate in Maramures intra amenajarea raului Viseu pentru aparare impotriva inundatiilor in zona Petrova-Valea Viseului, amenajarea cursurilor de apa pe raul Iza si Baicu sau amenajarea turnului Radar de pe Ignis, cu o inaltime de 33 de metri.
Pe langa partea de hidroconstructii, REPCON dispune de capacitatea necesara proiectarii si executarii oricarui tip de constructii civile sau industriale, inclusiv lucrari de amenajare a teritoriului, de arta sau edilitare si de gospodarire comunala. De asemenea, firma oradeana dispune de o baza de reparatii pentru utilajele de terasare, de constructii, sau mijloace de transport. Intr-un cuvant, REPCON ofera cam tot ce se poate cere de la o firma profesionista de constructii, in conformitate cu standardele europene.
“Calitatea lucrarilor executate si experienta acumulata in executia de lucrari similare este si motivul pentru care ne sunt atribuite astfel de lucrari mari. De cele mai multe ori preferam sa lucram direct, insa din cauza numarului mare de obiective aflate in executie oferim pe portiuni mici si lucrari in subantrepriza. Oricum, lucrarile de hidroconstructii nu sunt facile. Presupun multe etape si, la fel ca si in oricare segment al constructiilor, depind mult de vreme. Dar foarte importanta in promtitudinea executiei unei lucrari este si alocatia financiara. Orice constructor vrea sa lucreze, dar e nevoie si de bani, iar astfel de lucrari sunt destul de costisitoare. Dar noi am colaborat foarte bine cu Directia Apelor Somes-Tisa. Pentru cele mai multe noi asiguram materiale de constructii, oameni si utilaje, tocmai pentru a ne asigura ca lucrarile vor fi durabile si de calitate”, a spus Dumitru Lele, directorul tehnic al REPCON Oradea.

Stefana Roman





*Bursa vorbelor

Cu toata agitatia preelectorala a guvernantilor, Romania continua sa ia bobarnace de la liderii europeni. Asa se face ca la nici trei saptamani de la verdictul UE in privinta economiei de piata a Romaniei, presedintele Consiliului Investitorilor Straini a paruit biata economie a tarii, botezand-o “piscina cu 500 de rechini, hraniti cu favoritisme”. Si nici nu e de mirare, din moment ce marile intreprinderi falimentare primesc facilitati dupa facilitati, si scutiri dupa scutiri, in timp ce micii agenti economici se perpelesc sa-si plateasca lunar darile catre stat, pentru a mai putea avea relatii cu bancile.
Iar facilitati nu pot acorda decat cei care tin cutitul si furculita tarii, adica cei care se jura pe toti sfintii ca vor face tot posibilul pentru a aduce Romaniei statutul de economie de piata functionala, de parca electoratul rasfatat din patru in patru ani are ochelari de cal. Dar vorba aceea, corb la corb nu scoate ochii. Cu alte cuvinte, cu sau fara mult-ravnitul statut de economie de piata functionala, Romania va ramane multa vreme “balta rechinilor”, iar investitorii straini vor prefera in continuare sa “inoate” in alta parte.

Ioana LUCACEL





*Evazionistii alcoolului

Desi la inceputul acestui an au fost introduse pe piata un nou tip de banderole fiscale (timbre) pentru alcool, despre care se spune ca ar fi imposibil de falsificat, piata neagra a alcoolului exista in continuare. Ba mai mult, sindicalistii din industria alimentara cifreaza piata neagra la 60%.
Fenomenul este recunoscut si de Directia de Inspectie Financiar-Fiscala (DIFF) din cadrul Ministerului Finantelor. Dragos Rusu, directorul DIFF, a declarat ca angrourile din Romania sunt pline de timbre falsificate pentru alcool vechi.
Dar evaziunea din domeniul alcoolului este incurajata si de legislatie. Potrivit legii, vechile timbre pot fi folosite pana la epuizarea stocului, fara a se specifica vreo limita! Asa ca, timbrele vechi au devenit practic inepuizabile. Una dintre solutiile pentru eliminarea evaziunii ar putea fi stabilirea unui pret minim la alcool, masura neagreata insa de Consiliul Concurentei, sau supravegherea video in fabricile de alcool.

Ioana LUCACEL





*Fotbal Real... rural!

In urma cu aproximativ doi ani, in Sasar miscarea sportiva era aproape inexistenta. Initiativa unui om foarte pasionat de sport in general, initiativa sustinuta de o mana de localnici inimosi, a facut ca sportul, si in principal fotbalul, sa intre in activitatea cotidiana a satului.

La doar la un an de la infiintare, clubul Real Sasar a ajuns sa fie cunoscut in sportul maramuresean. Cu diferite ocazii (1 iunie, 1 decembrie etc.), Liviu Lacatus, presedintele clubului, organizeaza concursuri de atletism, cros, tenis de masa si fotbal. La competitii participa sportivi din imprejurimile satului maramuresean, dar si din Baia Mare, Satu Mare sau Cluj. Desi invingatorilor li se acorda cupe, diplome si alte recompense, Lacatus spune ca “multi concurenti vin doar din dorinta de a participa.”
Firesc, in topul sporturilor cel mai iubit ramane fotbalul. Real Sasar este un nume deja consacrat in Campionatul Judetean de fotbal. Lotul echipei de seniori s-a format pe baza oferita de echipa de… old-boys! „Formatia noastra de joaca impreuna de 10 ani, participand la turnee amicale cu echipe din judet si din imprejurimi. Asa s-a nascut ideea”, a spus Lacatus.
In primul an de participare in campionatul Judet II, Real s-a clasat pe locul 5, insa pentru urmatorii doi ani obiectivul este promovarea in Divizia D. „Jucatorii nu prea au timp liber. Vin la antrenament cum pot, dar in teren ”, a spus antrenorul Simion Fanatan.
Clubul are o pepiniera puternica, formata din copii nascuti intre anii 1990 si 1994. Juniorii au deja o vedeta, in persoana portarului Ionut Sarmasag (14 ani), caruia i se spune „Martin Tudor”. Acesta este „vizat” de mai multe echipe din judet si a participat la un stagiu de pregatire la Constanta (cu grupa lui de varsta de la FC „Viorel Mateianu”). „Sunt si alti copii talentati la grupele de juniori. Au multa ambitie si daca vor munci vor avea si rezultate”, a spus Lacatus.
Echipa este sprijinita de o mana de oameni inimosi din localitate, dar principalul sponsor este Lacatus. S-au facut cereri de finantare si catre Consiliul Local, dar ajutorul a fost minim. „Cu 20 de milioane de lei, cat am primit, nu poti face multe, dar incercam sa ne descurcam”, spune Lacatus. Una dintre problemele echipei pare a fi comportamentul unor suporteri care la meciurile de pe teren propriu sunt mai… patimasi! „Trebuie sa inteleaga ca trebuie sa se comporte civilizat. Amenzile sunt mari si tot noi trebuie sa le platim”, a incheiat Lacatus.

Istoria clubului

Real Sasar a luat fiinta in anul 2003 l Initiatorul actiunii a fost Liviu Lacatus (actualul presedinte)l Clubul are 70 de jucatori legitimati, toti din satul Sasar, “distribuiti” in trei echipe de juniori, o echipa de seniori si o echipa de old-boys, care activeaza in campionatul judetean l Echipamentul folosit este marca Jako l Baza materiala a clubului din Sasar este compusa dintr-un teren de fotbal, o tribuna acoperita cu o capacitate de 60 de locuri, vestiare (pentru gazde, oaspeti si arbitrii), 30 de mingi l Obiectivul este promovarea in Divizia D l Dupa trei etape disputate in campionatul Judet II, Real este clasata pe locul 2 l La nivel de juniori, obiectivul este formarea de jucatori de perspectiva pentru echipe din esaloanele superioare l Antrenorii echipei sunt Simion Fanatan si Ioan Sasaran l Clubul organizeaza periodic si alte actiuni sportive (concursuri de atletism, cros, tenis de masa etc).

Liviu Lacatus:
„Revigoram sportul rural!”

Liviu Lacatus, presedintele si fondatorul clubului din Sasar, este un tanar de 34 de ani, care are intentii mari pentru viitor. Dorinta presedintelui este de a revigora sportul la sate, locul de unde au provenit multi campioni ai Romaniei. „Trebuie sa intindem o mana de ajutor pentru sportul la sate. In multe locuri nu exista interes, desi oamenii ar dori sa practice sport. Este pacat sa nu li se ofere o sansa si celor de la sate sa isi demonstreze calitatile, fiindca talente sunt”, a spus Liviu Lacatus. Cu toate ca in Sasar se organizeaza periodic diferite concursuri sportive, fotbalul ramane punctul de atractie al localnicilor. Lacatus a investit aproximativ 400 de milioane de lei pentru asigurarea bazei materiale a clubului si a echipamentului necesar. Intr-o comuna de 1.700 de locuitori, echipa are 70 de jucatori legitimati! „A fost si este greu, dar daca vad ca exista atractie pentru sport atunci investesc cu multa placere. Imi doresc ca sportul sa devina un fel de in Sasar”, a spus Lacatus. Dorinta celor din Sasar este ca in cel mai scurt timp echipa sa se confrunte cu formatii consacrate si sa se reuseasca formarea catorva jucatori de perspectiva.

Despre Real Sasar

„Ma bucura faptul ca lumea este receptiva la initiativa mea si ca am reusit sa formam aceste echipe de fotbal. Sportul trebuie revigorat la sate - de aici au plecat marii campioni!” – Liviu Lacatus, presedinte Real Sasar. „Copiii vin cu multa tragere de inima la antrenamente, vor sa devina jucatori mari, precum Hagi sau Ronaldo. Daca exista sprijin, se poate face performanta si la sate.” – Simion Fanatan, antrenor Real. „Este o activitate sportiva bine organizata. La fotbal sunt multe talente si acesti jucatori, prin munca, vor ajunge departe.” – Ciprian Dorobantu, antrenor FC „Viorel Mateianu” Baia Mare.

Ioan Petrusan





*Credibilitatea indoielnica a “Drumului spre glorie”
LA AJAX... DEj!

Promovat cu fast, sprijinit de institutii cu forta financiara si de celebritati din fotbal, concursul „Drumul spre glorie” a fost mai degraba o goana dupa bani si imagine. Maramureseanul selectionat sa joace la Ajax nu a mai ajuns in curtea olandezilor si va continua sa joace in Divizia B, la Unirea Dej.

La campania de selectie a concursului „Drumul spre glorie” au participat peste 5.000 de tineri fotbalisti din Romania. Castigatorul concursului a fost Onisor Nicorec (nascut la Tg. Lapus) si care, la vremea respectiva, juca sub colorile divizionarei C, Luceafarul 2000 Dej.
Dupa victorie, Nicorec a participat la un stagiu de pregatire cu juniorii de la Ajax (in Italia), dar transferul nu s-a mai perfectat. „Olandezii au spus ca nu se ridica la pretentiile lor”, a spus cunoscutul international roman Gica Popescu. Popescu, fost jucator si la Ajax, a intentionat sa-l aduca pe Nicorec la scoala pe care o patroneaza. „Nu am reusit, deoarece s-a interpus Muresan de la Luceafarul”, a declarat Popescu. Se spune ca Muresan ar fi solicitat o suma foarte mare pentru transferul tanarului (in jur de 1 milion de euro!).
„Totul este o minciuna. Nu am discutat cu Popescu tranzactia lui Nicorec pe cifre. Nu aveam de unde sa stiu cat se cere pe un jucator care pleaca la Ajax. Pana la urma se va face lumina in acest caz, deoarece acuzele care mi se aduc sunt nefondate. Pentru mine, Popescu nu mai este un nume in fotbal”, a declarat Ioan Muresan, presedintele echipei Luceafarul 2000 Dej.
Cert e ca Nicorec (singurul perdant al acestei afaceri) a fost imprumutat la… divizionara B, Unirea Dej. Maramureseanul a demonstrat reale calitati, dar jocurile de culise i-au barat accesul spre marea performanta. Concursul in sine s-a dovedit un alt bluff, la care au contrasemnat sustinatorii celebri (Gica Popescu, Ion Craciunescu, Emerich Jenei, Van Gaal etc.). Premiul cel mare era stabilit: castigatorul va juca la Ajax. Acest lucru nu s-a mai intamplat, ceea ce ridica multe semne de intrebare. De ce s-a mai organizat concursul? De ce nu s-au respectat promisiunile? A fost un concurs doar pentru reclama sau castiguri importante pentru cei care l-au organizat? Credibilitatea unor astfel de concursuri lasa de dorit. A pierdut Nicorec, un tanar care a dorit sa mearga spre glorie. Insa mai sunt sanse: la doar 18 ani, viata merge inainte.


Contre verbale
„Mai mult decat am facut, nu puteam face. Muresan a solicitat bani multi pentru un copil care nu a jucat la nici un lot national.” – Gica Popescu, presedintele Scolii de fotbal „Gica Popescu”.
„Gica Popescu nu mi-a facut nici o oferta. A vrut sa i-l dau pe Onisor pe gratis. Popescu nu ma intimideaza.” – Ioan Muresan, presedinte Luceafarul 2000 Dej.

Ioan Petrusan