ECONOMIC

* Ce manca de Craciun un roman cu salariul mediu pe economie?
Cosul zilnic... gol !

* A 12-a editie a unui eveniment-spectacol
Business Top 2004

* Bursa vorbelor

* INTERVIU - Lisa Meda Gherghel, fetita care l-a vazut pe Mos Craciun
Adevarul despre Mos Craciun

* Ce manca de Craciun un roman cu salariul mediu pe economie?
Cosul zilnic... gol !

Vin sarbatorile de iarna! Dupa 14 ani de democratie, asigurarea unei alimentatii decente in perioada de sarbatori este o problema majora pentru o mare parte dintre romani. GAZETA a calculat ce-si poate cumpara un roman pentru o masa de sarbatori, daca castiga salariul minim pe economie. Un adevarat ospat... social. Singura veste buna este ca in anul 2004 s-a inregistrat o crestere a consumului la principalele produse alimentare cu aproximativ 9%. Statisticile spun ca, in comparatie cu 2003, anul acesta romanii au consumat mai multa carne. Consumul a crescut de la 32,4 kg/locuitor la 34,39 kg/locuitor. In ce priveste zaharul si produsele derivate, un roman si-a permis sa consume aproximativ 52 de grame pe zi, de unde deducem ca in Romania se bea cafeaua neagra. Si la capitolul bauturilor racoritoare stam pe roze, deoarece un roman consuma 60 de litri de suc pe an, adica vreo 0,16 litri pe zi. In cei 14 ani de democratie, consumul de paine s-a injumatatit. De la 600 grame de paine cat consuma un roman in 1989, cand alimentele erau la ratie, in 2004 se consuma 300 grame. Dar de data aceasta reducerea are o conotatie usor occidentala, deoarece consumul de paine in vestul Europei este scazut.

Masa de Craciun

Dincolo de inflatie si colaps economic, tot romanul trebuie sa aiba masa plina de bunatati pentru a intampina Craciunul asa cum se cuvine. Dar cand venitul familial este salariul minim pe economie, nu prea ai multe alternative. Salariul minim pe economie este de 2.800.000 lei. GAZETA a calculat cate cumparaturi poate face de sarbatori un roman care castiga lunar salariul minim pe economie. Calculele sunt facute pentru o masa festiva modesta, cu trei feluri de mancare si fursecuri la desert. Pentru felul intai are nevoie de carne de pui, al carui pret pe kilogram este cuprins intre 70.000-100.000 lei/kg. Aici plateste in medie 150.000 de lei. Tot pentru ciorba mai are nevoie de legume (10.000 lei), cartofi (7.000/kg) si condimente (20.000 lei) . Pana aici s-au cheltuit 187.000 lei. Pentru felul doi sa presupunem ca va alege friptura cu garnitura de orez. Un kilogram de carne de porc il va costa undeva intre 150.000-180.000 lei. Pentru echilibrul calculului, estimam pretul carnii undeva la 160.000 lei, la care se adauga pretul orezului (27.000/pachet). Totalul ajunge la 187.000 lei. La acestea se mai adauga salata. Daca doreste o salata de cruditati, va plati 45.000 pentru un kilogram de rosii, 40.000 pentru un kilogram de castraveti si 120.000 lei pentru unul de ardei. Avand in vedere veniturile sale lunare, va prefera probabil muraturile, pentru care va plati intre 38.000 si 50.000 de lei pentru un borcan. Pentru cele doua feluri care sunt deosebite doar pentru ca au in compozitie carne, un aliment de lux pentru romanii cu venituri modeste, va plati in total 434.000 lei. Avand in vedere ca vorbim de “bucataria romaneasca”, pe langa cele doua feluri principale, obligatoriu va fi in meniu si o oala cu sarmale. Pentru o astfel de aventura culinara este nevoie de o jumatate de kilogram de carne de porc, care costa aproximativ 70.000 de mii lei, varza murata, fiindca este sezonul, pentru care va plati in jur de 40.000 lei, ceapa, care costa (10.000 lei), orez (25.000) lei si suc de rosii (20.000 lei). Contabilizand cheltuielile pentru cele trei “specialitati” culinare, s-au cheltuit aproximativ 600.000 lei. La acestea se mai adauga painea care costa 15.000 lei, probabil o sticla de suc care costa 35.000 lei si o sticla de vin, pentru care va fi nevoit sa scoata inca o suta de mii de lei din buzunar, asta in conditiile in care nu emite foarte multe pretentii cu privire la calitate. Daca va dori sa manance si prajituri, va trebui sa plateasca 40.000 lei pentru o caserola cu fursecuri. Toate acestea ridica cheltuielile la aproximativ 1 milion de lei. Avand in vedere ca sarbatorile de Craciun se intind pe trei zile, cu siguranta va mai avea nevoie de inca 1 milion de lei ca sa “acopere” cele trei zile. Reducand cheltuielile, va ramane cu aproximativ 800.000 lei, si asta in conditiile in care abia si-a asigurat o mancare decenta pentru cateva zile. Pe langa mancare mai sunt si alte cheltuieli, cu intretinera, apa, gaz, curent. Dar, probabil acestea vor fi taiate de pe lista in luna decembrie. Problema este ca a ramas cu 800.000 lei dupa ce si-a asigurat mancarea pentru cateva zile, dar festiva sau nu, luna decembrie are 31 de zile. Iar romanul are nevoie de mancare in toate cele 31 de zile ale lunii. Asta ar trebui sa inteleaga si guvernantii nostri, doar ei sunt cei care considera ca se poate trai din salariul minim pe economie.

Statisticile saraciei

Anul acesta, salariul minim pe economie a fost stabilit la 2.800.000 lei pe luna, in timp ce salariul mediu pe economie fluctueaza undeva intre 6 si 8 milioane de lei. In luna octombrie, castigul salarial mediu brut pe economie a fost stabilit la 8.392.766 lei, mai mult cu 2,1% decat acelasi castig salarial aferent lunii septembrie. Cresterea a fost determinata de majorarile din sistemul bugetar. A fost perioada in care au fost majorate salariile personalului din invatamant si al functionarilor publici. Pentru luna noiembrie s-a stabilit un salariu mediu brut de 8.482.000 lei. Cifrele sunt infioratoare, desi nu este o surpriza pentru nimeni, avand in vedere ca romanii traiesc zi de zi cu aceasta realitate in brate. De aici si clasarile noastre pe locurile fruntase in topurile negative. In orice top al saraciei, Romania se bate pentru podium. Nu ar trebui sa ne mire nici statisticile care ne spun ca un roman a mancat anul acesta 6,3 kg de carne de porc si 13,9 kg de carne de vita.

Doar rapoarte

Gata cu rapoartele! Guvernul a hotarat sa nu se mai calculeze cosul zilnic. Pana anul acesta, cosul zilnic se calcula semestrial sau trimestrial. Hotararea a nemultumit principalele miscari sindicale, care au hotarat sa se reia discutiile cu privire la desfiintarea acestui indicator dupa formarea noului guvern. Cosul zilnic a fost calculat ultima data in luna mai, cand i s-a stabilit o valoare de 4.300.000 lei. Cam mare, avand in vedere ca salariul minim pe economie era 2.800.000 lei.

Mihaela MIHALEA








* A 12-a editie a unui eveniment-spectacol
Business Top 2004

Cea de a 12-a editie a “Business Top” a fost organizata tot de Claudiu Florescu si Liviu Bala, de aceasta data in calitate de directori ai Club FM si Club TV. Seara decernarii premiilor a fost una apreciata de toti cei prezenti. Reteta a fost una simpla, dar de bun gust. Intr-o atmosfera placuta, firmele maramuresene care s-au facut remarcate prin performantele economice obtinute in acest an au fost premiate.

Dupa 11 editii, Prefectura judetului Maramures a reusit sa semneze o premiera, acordand premii firmelor participante la “Business Top 2004”. Primarul Cristian Anghel a acordat diplome de excelenta tuturor firmelor prezente, in cadrul programului “Civic Business Top” si si-a exprimat dorinta de a inscrie in competitie “firma” pe care o conduce: Primaria PNL SRL. De asemenea, Banca Comerciala Romana, prin directorul Alexandrina Bancos, a tinut sa premieze toate firmele prezente la aceasta manifestare. Iata care au fost firmele inscrise in cursa pentru adjudecarea premiilor din acest an: Compania de Investitii Fortuna Leasing, Cuprom-SA, Brutaria Bizo, Drusal-SA, Cozmircom SA, Vital SA, Cuart SA, Era Project SA, IMI-SA, Orizont-SRL, Statiunea Izvoare-SA, Distrigaz-SA, Romplumb-SA, Izoterom-SA, Marinex-SRL, BCR, Grul BD si Fagetul Deac. Mircea Coza (Cozmircom-SA) a fost desemnat managerul anului, titlu cucerit anul trecut de Francesco Stasola (Italsofa), iar Trofeul Competivitatii Economice a fost acordat, pentru a doua oara consecutiv, firmei IMI-SA, manager Alexandru Parjol. Alaturi de alte oficialitati prezente la “Business Top 2004”, l-am zarit si pe fostul prefect Ioan Buda, o prezenta meteorica in sala restaurantului Parc. Tot in trecere s-a aflat si Codrut Seres, mai preocupat de construirea unei imagini de vice-premier decat de performantele economice ale unor firme maramuresene. Principalii animatori ai serii au fost Dan Helciug si formatia “Spitalul de urgenta”, precedati de un reusit spectacol folcloric si de un recital de colinde sustinut de Corala “Armonia”. In plus, Cozac Fashion a prezentat in premiera o parte a colectiei Ziggo, lansata oficial in seara urmatoare la clubul “Narghila”. Una peste alta, editia din acest an a “Business Top” a fost una reusita, fapt pentru care organizatorii evenimentului merita felicitati.

Ioan BOTIS






* Bursa vorbelor

UE cere anihilarea zonelor defavorizate. Desi dupa guvernarea pesedista avem o “economie defavorizata”, inchiderea capitolului “Concurenta” a necesitat angajarea Romaniei la desfiintarea statutului de zona defavorizata sau zona libera. Suparati la auzul acestei vesti ar trebui sa fie agentii economici din aceste zone. Persoanele juridice care isi desfasoara activitatea intr-una din zonele defavorizate beneficiaza de numeroase scutiri (printre care se numara neplata taxei vamale si TVA-ul pentru echipamente, sau scutirea de la plata impozitului pe profit), daca creeaza locuri de munca. In Romania exista aproximativ 30 de zone defavorizate, dintre care 28 isi vor pierde statutul pana in decembrie 2008, iar pentru zonele libere se doreste reducerea facilitatilor pana in anul 2006. Printre zonele care vor pierde statutul de zona defavorizata se numara si Baia Mare si Viseu-Borsa. Se pare ca agentii din judet care desfasoara activitati in aceste zone vor fi nevoiti sa inceapa sa faca bilanturi, deoarece “mana guvernamentala” primita in vesminte de deduceri nu va mai cadea din visteria Statului. Iar sub obladuirea UE se va inchide si “robinetul” cu subventii.

Mihaela MIHALEA









* INTERVIU - Lisa Meda Gherghel, fetita care l-a vazut pe Mos Craciun
Adevarul despre MoS Craciun

Oare cine-i Mos Craciun? GAZETA a incercat sa lamureasca misterul stand de vorba cu o micuta “care stie tot”. In ce priveste existenta Mosului, nu mai este nici o urma de indoiala: exista, doar vine la fiecare serbare. Cei care au uitat sa viseze, isi pot aminti acum de ce copilaria este cea mai frumoasa perioada din viata.

O data ce-am pierdut copilaria, viata prinde conotatii pragmatice. Treptat, jocurile copilarie dispar. Uitam de zane si castele, soldati sau masinute si, mai ales, il pierdem pe Mos Craciun. Mosul nostru preferat, care in fiecare sfarsit de an aduce copiilor din lumea intreaga jucariile preferate. Cu timpul, Mosul dispare, aflam ca e fictiune, inventie a unor adulti care refuza sa imbatraneasca. Este o poveste. Si totusi, povestea traieste. Mosul exista pentru fiecare prichindel care-l asteapta cu suflarea “taiata”, pentru ei, cei care recita infrigurati poezia invatata “special pentru serbarea cu Mosul”, in timp ce ochii urmaresc desaga. Da, minunata desaga. Am stat de vorba cu un astfel de prichindel, incercand sa aflam cine e Mos Craciun? Sigur, povestea difera, dar Lisa are o poveste pe masura varstei sale (cinci ani).
Reporter: Ce stii despre Mos Craciun?
Lisa Meda Gherghel: Stiu ca Mosul ne aduce cadouri.
Rep.: Unde locuieste el?
L.M.G.: Mosul locuieste in Japonia.
Rep.: L-ai vazut vreodata?
L.M.G.: L-am vazut la serbare. Si la cealalta serbare. Dar acolo era cu masca, da’ am vazut. Era foarte batran si se sprijinea intr-o carja. Nici nu a putut sa-si duca sacul, un domn l-a ajutat. Ne-a adus cadouri la toti copiii. Si la doamnele educatoare le-a dat.
Rep.: Cum arata Mosu’?
L.M.G.: Are barba lunga, un costum rosu si guleras alb, iar in picioare trebuie sa aiba cizme negru. Are sacul in spate si vine cu sania trasa de reni.
Rep.: In afara de acel moment, l-ai mai vazut vreodata?
L.M.G.: Candva nu ningea si a venit la noi la geam si a batut. Eu i-am spus lui mami ca-i Mosu’ la geam, dar nu a vrut sa creada. Tot a batut si a batut. Mami a zis ca nu-i Mosu’, doar ca dupa aceea am gasit cadouri pe geam. Era chiar Mosu’. Stiam eu.
Rep.: Pe unde intra Mosul in casele copiilor?
L.M.G.: A intrat in casa pe hol si mi-a pus cadouri in pantofi. Da…, atunci era Mos Nicolae, el a fost la noi pe hol. La Craciun imi pun brad.

Mos Craciun, poliglot

Rep.: In ce limba vorbeste Mos Craciun?
L.M.G.: Ufff… In limba noastra (normal, cum de nu ne-am gandit, n.red.). Mosul nu vorbeste multe limbi, da’ stie cate un pic din fiecare. Stie si un pic de engleza, dar numai un pic. Cand a venit la noi la serbare baietii au spus , iar noi fetele am spus . Chiar daca nu stie engleza, Mosul invata un pic de la noi.
Rep.: De ce crezi ca spune Mosul “ho,ho,ho”?
L.M.G.: De fericire. “Ho, ho, ho”... asta inseamna: fericire. Mosul ii vesel ca are multi copii la care sa le dea cadouri.
Rep.: Din cate stii, Mos Craciun e casatorit?
L.M.G.: (Rade) Nu. Cred ca nu are sotie. Ca nu s-a putut indragosti. Da, cum sa se indragosteasca, ca-i batran! Nu are nici copii. Da’ cred ca l-a crescut un om. Inseamna ca are tata, nu (oare n-o fi nevoie si de mama?, n.red)?
Rep.: Cati copii are Mosu’?
L.M.G.: (incurcata) Asta nu stiu… Nu cred ca are copii. Nu, nu are copii, numai spiridusi care il ajuta sa aranjeze cadourile, cand le pune in sac.
Rep.: De unde are Mosul atat de multe jucarii?
L.M.G.: Acolo unde locuieste el sunt multe jucarii. In tot orasul ala sunt numai jucarii. Si le poate imparti la copii.
Rep.: Ce s-ar intampla daca Mosul nu ar mai aduce cadouri copiilor?
L.M.G.: Asta nu se poate! Am fi foarte suparati. Toti.

Despre reni care “calca pe aer”

Rep.: I-ai scris Mosului?
L.M.G.: Inca nu. Ii scriu cand ninge, daaa… nu stiu daca o sa pot sa-i scriu, ca nu stiu foarte bine (sa scrie, n.red.). Poate ii desenez.
Rep.: Ce ai vrea sa primesti de la Mosul?
L.M.G.: Am vazut la magazin o casa care avea de toate in ea, chiar si parinti (vedeti de ce este important Mosul?, poti sa-i ceri o casa cu parinti cu tot, n.red.). Pe aia vreau sa mi-o aduca Mosul.
Rep.: E adevarat ca Mosul nu vine decat la copiii cuminti? Tu ai fost cuminte?
L.M.G.: Da. Nu aduce cadouri decat copiilor cuminti. Eu nu stiu daca am fost cuminte, doamnele educatoare stiu mai bine. Dar, eu cred ca vine Mosul, totusi.
Rep.: Anul asta ai facut... lucruri rele?
L.M.G.: I-am spart vaza lui mami, dar dupa aceea i-am desenat chipul, sa nu se supere. Si am si mancat la gradinita.
Rep.: De cate ori pe an vine Mosul?
Lisa: In fiecare an vine de patru ori (!) si aduce copiilor cadouri (la care vine numai o data, probabil nu au fost suficient de cuminti, n.red.).
Rep.: Cum se deplaseaza Mosul dintr-o tara in alta?
Lisa: Coboara din cer si pune cadourile pe pervaz. Vine cu renii pe sus, ca pe reni ii foloseste pe post de cai. Renii stiu sa vina prin cer, ca ei calca pe aer.
Rep.: Cati reni are Mosul?
Lisa.: Doi. Da nu stiu cum ii cheama pe nici unul dintre ei.
Rep.: Daca te-ai intalni cu Mos Craciun ce i-ai spune?
Lisa: L-as pupa si i-as spune sa-mi aduca ce vreau eu. I-as cere o printesa cu multe rochii si saboti. Si apoi l-as pupa...

Optiuni si argumente

l Inghetata sau ciocolata?
Si inghetata, si ciocolata. Mai bine inghetata.
l Iti place sa desenezi sau sa canti?
Sa desenez.
l Mos Craciun sau Mos Nicolae?
Si Mos Craciun, si Mos Nicolae. Dar il aleg pe Mos Craciun.

Mihaela MIHALEA