• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Miercuri , 24 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 6 Decembrie , 2004
* Agentii economici faliti (?) din Maramures
* Inovatii in constructiile metalice
* Bursa vorbelor
* Reabilitarea si modernizarea serviciilor publice de canalizare si alimentare cu apa
* INTERVIU - Dr. Radu Munteanu, membru titular al Academiei de Stiinte Tehnice
* Agentii economici faliti (?) din Maramures
Falsul “adevar”

Conform actelor contabile, societati importante din mediul de afaceri baimarean incheie exercitiul finaniciar cu… pierderi. In prima parte a anului 2004, aproximativ peste 3.000 de firme maramurese au inregistrat pierderi. ZVU-NE-ROM, SC Leonardo SRL sau Amidonul SRL sunt doar cateva dintre firmele notorii care lucreaza in pierdere.

Conform Legii contabilitatii, inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli se efectueaza, de regula, la sfarsitul exercitiului financiar, cand se stabileste si rezultatul definitiv. In functie de “abilitatile manageriale” ale administratorului, rezultatul unui exercitiu financiar poate fi sub forma de profit sau de pierdere. “Situatiile financiare anuale vor fi insotite de o declaratie scrisa a persoanelor prevazute la art. 11 alin. (1) (persoane specializate, n.red.) prin care isi asuma raspunderea pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si confirma ca: a) politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale sunt in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile; b) situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata; c) persoana juridica isi desfasoara activitatea in conditii de continuitate”, scrie in Legea contabilitatii. In functie de hotararile Ministerului Finantelor, agentii economici au obligatia sa depuna, trimestrial sau anual, bilanturile contabile la administratiile financiare. Pentru anul 2004, Directia Generala a Finantelor Publice a inregistrat activitatile agentilor economici pe primele 2 trimestre ale anului. Actele depuse sunt adevarate “surprize economice”. In Maramures, in primele luni ale anului 2004, au inregistrat pierderi 3.093 de firme din diverse domenii de activitate. Citita pe lung si pe lat, lista finantistilor releva ca in Maramures nici un domeniu de activitate “nu este” profitabil. De la cabinete stomatologice la farmacii, brutarii, fabrici de incaltaminte, gatere sau magazine alimentare, toate sunt neprofitabile. Un adevarat colaps economic.

Pierderile comerciantilor

Pe lista firmelor care au incheiat exercitiul financiar din prima parte a anului “cu minus” se numara si cunoscuta firma baimareana de panificatie Amidonul SA. Surpriza este ca de 1 Decembrie, ca adevarati nationalisti ce sunt, patronii de la Amidonul si-au permis sa ofera o reducere de aproximativ 20% pentru o parte din produsele comercializate. Cum isi permite un asemenea lux o firma care este in pierdere?, numai contabilul lor stie. Desi conform scriptelor practica adaosuri comerciale de 200-300%, magazinul Leonardo se afla intr-un impas economic. Se pare ca firma Leonardo SRL nu a reusit in primele luni ale anului nici macar sa-si echilibreze cheltuielile cu veniturile, cel putin asa spun actele. Dati-ne voie sa fim sceptici. Chiar daca toata vara a avut teresa plina, cei de la Mc Dollar de abia au supravietuit. Cum a reusit sa acumuleze minus un restaurant mai totdeauna plin, este greu de explicat (or fi omis sa inregistreze toate lazile de bere?). In aceeasi situatie se gaseste si Braseria Ursus, de pe bulevardul Traian. Dar nici pierderile lor nu sunt foarte convingatoare.

Alcool si lemn pierzator

“Marii campioni” in inregistrarea pierderilor sunt agentii economici din domeniul lemnului si alcoolului, doua domenii de activitate despre care este greu de crezut ca nu sunt profitabile. In categoria “alcoolicilor faliti”, pe langa firmele mai mici, ale caror productii se rezuma la cateva sticle, se numara si ZVU-NE-ROM si Fodo Manufacturing SRL. Situatie greu de… digerat, zau! Speram ca managerii descurcareti nu isi inchipuie ca suntem convinsi de faptul ca lucreaza “pro bono”. Alt domeniu surpriza este cel al lemnului. Adevarata curiozitate este ca tocmai firmele din Maramuresul istoric au probleme cu realizarea profitului. Adica tocmai in zona Borsei sau a Viseului, unde fiecare taie dupa pofta inimii si exista cate-un gater la 10 locuitori, nu este profitabil domeniul? Greu de crezut. Simona&Sami SRL, BKT Forest SRL din Cavnic, Borlemn Company SRL din Borsa sau Novell Forest SRL din Targu Lapus sunt doar cativa din agentii economici care nu reusesc nici macar sa-si echilibreze cheltuielile cu veniturile. Si sunt cateva sute. Cat de bine sunt intocmite actele acestor vesnici falimentari nu avem competente sa spunem, doar sunt atatea institutii de control. Numai ca acestea… tac.

Departament nou

“S-a infiintat un nou departament de Control si Investigare Fiscala si vom putea realiza si controale inopinate. Dar nereguli se pot gasi la aproape toti agentii economici. Pe noi ne intereseaza mai mult cauza pierderilor si nu atat pierderea in sine. In ce priveste capitalul, ne intereseaza gestionarea capitalului de Stat, dar in Maramures nu sunt asa multe societati cu capital de Stat.” - Stefan Libotean, directorul general al Directiei Finantelor Publice Maramures.

Contraventii

“Constituie contraventii la prevederile prezentei legi urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii, sa fie considerate infractiuni:
1. detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi si obligatii, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate;
2. nerespectarea reglementarilor emise de Ministerul Finantelor Publice cu privire la: utilizarea si tinerea registrelor de contabilitate; intocmirea si utilizarea documentelor justificative si contabile pentru toate operatiunile efectuate, inregistrarea in contabilitate a acestora in perioada la care se refera, precum si reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse; intocmirea si depunerea situatiilor financiare periodice stabilite potrivit legii, publicarea situatiilor financiare anuale.
3. prezentarea de situatii financiare care contin date eronate sau necorelate, inclusiv cu privire la identificarea persoanei raportoare.” –art.35 din Legea contabilitatii.

Mihaela MIHALEA





* Inovatii in constructiile metalice
Carabusul inventator

Sistematic si rabdator precum un carabus, Gheorghe Firtea si-a infiintat o afacere in domeniul constructiilor metalice. In 2002, Cristian Firtea, fiul sau, preia firma si devine managerul societatii. Firma Carabus SRL a obtinut si in 2002 si in 2003 locul I in “Topul firmelor” organizat de Camera de Comert si Industrie Maramures, la categoria microintreprinderi pentru domeniul constructiilor metalice.

In 2004, SC Carabus SRL il are administrator pe Firtea-tatal si manager pe Firtea-fiul. Gheorghe Firtea ii este recunoscator fiului sau pentru dorinta de munca manifestata cand a preluat firma. In ce priveste premiile primite de la Camera de Comert, administratorul societatii Carabus SRL este convins ca este in top pentru ca nu a incercat nici macar o secunda sa-si ascunda profitul, preferand un mediu de afaceri sanatos. Reporter: De ce Carabus?
Gheorghe Firtea: Cand am depus actele la Registrul Comertului a trebuit sa propun patru nume de firma si pentru fiecare nume sa am o explicatie. Iar ce-i de acolo au considerat ca cea mai importanta explicatie este cea care am dat-o pentru Carabus. Am scris ca daca managerul firmei va fi asa meticulos si rabdator precum un carabus, atunci firma va avea cu siguranta succes.
Rep.: Cum ati ajuns sa alegeti acest domeniu?
G.F.: Am lucrat in minerit din 1980, la UUMR. In 1987, impreuna cu alti colaboratori am realizat un carucior de perforat in evantai, pentru care am primit brevet de inventie. Tot in anul acela am brevetat si un carucior pentru gauri paralele, cu mentinerea paralelismului. De fapt, eu am lucrat tot timpul in domeniul constructiilor metalice, avand in vedere ca acest domeniu cuprinde si aparate sau instalatii, utliajul propriu-zis.
Rep.: Cand ati intrat in afaceri?
G.F.: Firma am infiintat-o in 1999, dar am avut diferite peripetii si am renuntat o vreme la activitate. In 2002 fiul meu preia firma printr-un act aditional, devine manager, iar eu, administrator.
Rep.: Ce s-a schimbat atunci in firma?
G.F.: Fiul meu a adus un suflu nou in aceasta firma. Domeniul principal de activitate nu s-a schimbat cand a preluat el societatea, dar ca noutate am inceput sa fabricam diferite pompe sau pur si simplu sa realizam intretinerea unor pompe aduse din strainatate. S-a diversificat putin obiectul nostru de activitate.
Rep.: Ce arata viitorul pentru firma Carabus?
G.F.: Deocamdata, avem doar noua angajati, opt care lucreaza propriu-zis in productie si contabila. Fiindca am depasit cifra de afaceri impusa pentru microintreprinderi, anul viitor speram sa marim si numarul angajatilor.
Rep.: Cum vedeti mediul de afaceri din Romania?
G.F.: Eu cred ca daca vrei sa reusesti, poti, trebuie doar sa muncesti.
Rep.: Care credeti ca este ingredientul principal intr-o afacere de succes?
G.F.: Fiecare om sa faca ce stie mai bine. Dar una din conditiile principale este sa faci cu suflet ceea ce faci.

Mihaela MIHALEA







* Bursa vorbelor
Vin sarbatorile! Celor ocupati si celor care ignora calendarul le reamintim ca mai sunt doar vreo doua saptamani pana la venirea lui Mos Craciun. Pentru toti parintii si bunicii, Mosul are o semnificatie… speciala (respectiv, cadouri si multe cheltuieli). Din pacate, vestile bune se lasa asteptate pentru sfarsitul de an, iar Mosul aduce numai scumpiri. Si cum un necaz nu vine niciodata singur, BNR s-a gandit sa mai faca o bucurie celor care aveau 100-200 de euro stransi la ciorap, pentru zile negre. Evolutiile de pe piata valutara au dat peste cap planurile multora, valorile celor doua monezi de circulatie internationala (asa cum numai in Romania este posibil!) scazand peste noapte cu cateva sute de lei. Cei care aveau economii mici in valuta nu sunt teribil de afectati, insa explicatia fluctuatiilor sustine suspansul. Dealerii de pe piata sustin ca surplusul de valuta ar fi undeva la 10 milioane de euro si ca pana acum BNR cumpara pana la 80 de milioane zilnic. Iar acum BNR nu mai cumpara (de ce, habar n-avem, dar putem specula). Cert e ca pentru sfarsitul lunii, se vehiculeaza fie ca euro sa scada pana la 37.000 lei, fie sa urce pana la 39.000 lei. Vom vedea. Cum o vrea Mos… Mugur.

Mihaela MIHALEA





* Reabilitarea si modernizarea serviciilor publice de canalizare si alimentare cu apa
Transformari vitale

Apa potabila care, in privinta turbididatii, se incadreaza in standardele Uniunii Europene, sisteme de canalizare si alimentare cu apa moderne, pierderi reduse pe retea, eliminarea poluarii, toate par la prima vedere obiective pe cat de vitale pentru baimareni, pe atat de fantasmagorice. Numai ca greu nu inseamna imposibil, iar lunga lista a proiectelor derulate de Vital SA va rezolva aceste probleme.

Alinierea la standardele europene reprezinta un tel important pentru toate societatile comerciale din Romania, iar “axioma” poate fi aplicata si in cazul societatii Vital SA. Desi societatea serviciilor publice de apa si canalizare din Baia Mare se poate lauda ca este “licentiata” datorita unor realizari care atesta calitatea serviciilor oferite, lista obiectivelor menite sa creasca si mai mult performanta serviciilor nu a fost inchisa. “Palmaresul” SC Vital SA contine o licenta din partea Autoritatii Nationale de Reglmentare pentru Servicii Publice de Gospodarire Comunala (singura de acest gen din judet) si un certificat al calitatii conform ISO 9001. Iar in prezent, se desfasoara o actiune de consultanta privind pregatirea auditului final in vederea certificarii sistemului de management al mediului, conform ISO 14001. Scopul implementarii acestui sistem de management al mediului este ca toate activitatile societatii sa se desfasoare in conditii corespunzatoare, astfel incat poluarea mediului sa fie evitata. Aceasta licentiere nu va reprezenta doar un act de pus la loc de cinste, ci va fi concretizata prin satisfacerea necesitatilor sociale si a cerintelor utilizatorilor, inlaturand deficientele existente, stabilirea si aplicarea unor cerinte de calitate de standarde UE, perfectionarea continua a resurselor de apa si schimbarea atitudinii neincrezatoare a personalului si polulatiei prin mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor.

Proiect de peste 45 de milioane de euro

Cel mai important proiect implementat in prezent de Vital este “Reabilitarea si modernizarea serviciilor publice de canalizare si alimentare cu apa in municipiul Baia Mare”, finantat in cea mai mare parte de UE prin programul ISPA, la care se adauga o contributie a Consiliului Local ce va fi beneficiarul final al lucrarilor si un credit de la Banca Europeana de Investitii. Adica, in total, vreo 45 de milioane de euro. Insa obiectivele proiectului sunt pe masura. Mega-proiectul presupune rezolvarea deficientelor cheie din sistemul de alimentare cu apa si reabilitarea si extinderea intregului sistem existent. Prima etapa a fost finalizata de cateva luni, iar in decembrie va avea loc licitatia pentru ce-a de-a doua etapa a asistentei tehnice, ce va fi pregatita de consultantul Halcrow Group Ltd in colaborare cu SC Hydro Expert SA Timisoara. “Suntem in Romania deja de un an, lucram in parteneriat cu o firma din Timisoara. Principalele etape realizate pana acum au fost stabilirea investitiilor care trebuiesc facute. S-a facut un master plan, ce contine un plan de investitii pe termen lung, iar din acest tabel s-au luat doar cele care pot fi prevazute in prima parte, si s-a facut un short-time investment prins in aplicatia ISPA, ce contine cam jumatate din investitiile prevazute in master plan. Am avut in vedere implicatiile economice si sociale, iar acum… trecem la urmatoarea faza”, a spus Susan West (foto), reprezentantul Halcrow Group Ltd. Din punct de vedere al lucrarilor vor fi trei contracte de baza: statia de epurare, statia de tratare a apei, reabilitarea si extinderea retelelor de apa si canalizare. Iar pentru asistenta tehnica vor fi doua licitatii: pentru implementarea si supravegherea proiectului si pentru stabilirea unor evaluatori independenti.

Avantajele estimate

Cum proiectul se intinde pana in anul 2009, iar lucrarile propriu-zise sunt prevazute sa inceapa anul viitor, in cadrul structurii societatii Vital vor exista schimbari. Cum aceste lucrari presupun un numar mai mare de personal specializat, respectiv ingineri, si un numar mai mic de angajati care sa intretina si sa repare reteaua, societatea va trece printr-o perioada de specializare si probabil recrutare de personal. Baimarenii insa nu vor fi la fel de afectati de derularea proiectului, deoarece o parte din obiectivele ce vor fi renovate sunt izolate, iar executantul va lucra pe mai multe tronsoane pentru a definitiva cat mai curand lucrarile. Cu toate ca o calitate mai ridicata impune si costuri mai mari, Vital SA spera sa mentina in Baia Mare cel mai mic pret la apa potabila practicat in tara. Daca punem in balanta beneficiile, respectiv calitatea ridicata a apei, echipamentul mecanic si electric modern, managementul apei menajere si a namolului, reducerea pierderilor de apa pe retea si a poluarii etc., e clar ca municipalitatea va avea de castigat. In doar cativa ani vom putea afirma ca suntem beneficiarii unor servicii ce pot concura oricand cu cele furnizate de marii operatori de acest tip din tarile Uniunii Europene.

Ioana LUCACEL






* INTERVIU - Dr. Radu Munteanu, membru titular al Academiei de Stiinte Tehnice
Honoris Causa de Baia Mare

Numit in primavara lui 2004 rector al Universitatii Tehnice din Cluj, Radu Munteanu spune ca pentru el nu functia in sine conteaza, ci insasi universitatea in care, din 1969, si-a petrecut viata. Crede ca tineretea din jurul sau e molipsitoare. Probabil de aceea nu resimte anii si crede in dezvoltarea mediului universitar romanesc.

Carte de vizita

S-a nascut in 20 aprilie 1945, in Beius (Bihor). In 1968 a absolvit Facultatea de Electrotehnica, Universitatea Tehnica Cluj-Napoca. Din 1982 este doctor-inginer. Specializari in Elvetia, Franta, Belgia, Portugalia, Italia, Marea Britanie. Doctor Honoris Causa al Universitatii din Pitesti (2004); al Universitatii de Nord, Baia Mare (2003); al Universitatii din Craiova (2002); al Universitatii Pro-Deo, New York, SUA (1995). Membru titular al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania si rector al Universitatii Tehnice Cluj. 22 carti publicate, 17 manuale universitare, peste 200 de lucrari stiintifice; 13 brevete de inventii, 12 certificate de inovatie; 17 afilieri la societati stiintifice; 28 de functii si responsabilitati la nivel national; 9 repere de recunoastere academica etc. Este casatorit si are 2 copii.

Si-a creat o strategie care sa dezvolte puterea de a schimba ceea ce se poate pentru a avea un mediu universitar mai bun. “Sa avem seninatatea de a accepta ceea ce nu putem schimba, dar si intelepciunea de a distinge drumul ce trebuie parcurs”, spune Radu Munteanu, omul care in 2003 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Univesitatii de Nord din Baia Mare.
Reporter: Este necesara schimbarea in mediul universitar?
Radu Munteanu: Schimbarea, in genere, este inerenta progresului si timpului. Dar, este foarte important ca lucrurile sa fie aduse pe fagasul normal, fara ca individul sa resimta socul schimbarii.
Rep.: Ce reprezinta educatia, pentru dumneavoastra, ca dascal?
R.M.: In primul rand, nu este un produs comercial. Datoria dascalului, indiferent de ierarhia didactica pe care se afla, este aceea de a face scoala, de a genera cunostinte adecvate formarii specialistilor, nu de a vorbi despre invatamant, in termeni generici. Educatia nu provoaca doar o anti-natura (in sensul franarii impulsurilor umane), dar are si un caracter supranatural (monteaza in comportamentul uman prefigurari ale imaginatiei sale). Toate discursurile despre reforma invatamantului superior vor fi vidate de continut atata vreme cat amfiteatrele, salile de seminar, laboratoarele sunt din ce in ce mai goale. Primul argument rezida in calitatea prestatiei didactice.
Rep.: In ce directii va indreptati atentia, in acest caz?
R.M.: Spre viitor, pur si simplu. Cu copiii acestia (studentii, n.red.) poti face multe, doar sa stii sa dialoghezi. Cuvantul cheie este ”perspectiva”. Trebuie analizat ce se intrevede ca posibil, realizabil, in viitor, pentru invatamantul si cercetarea stiintifica din universitate; care sunt posibilitatile de dezvoltare si cum ne putem instrui mai eficient studentii, pentru a obtine avantaje reciproce (fnantari, respectiv locuri de munca). Daca aceste chestiuni nu sunt analizate periodic, exista riscul unor confuzii. Neglijarea lor duce la diletantism, iar interventia diletantului atrage dupa sine o rasturnare de valori.

Despre reforma Invatamantului

Rep.: Munca intr-o universitate presupune limitarea orgoliului personal, in favoarea bunastarii echipei?
R.M.: Exista domenii in care lucrul individual este o conditie necesara a reusitei. La nivelurile de conducere din invatamant, conceptul de lucru in echipa este determinant. Henry Ford spunea ca intalnirea este un inceput; a ramane impreuna este un progres; a lucra in echipa reprezinta succesul...Cred ca daca ai bun simt si dai dovada de fair-play, nu are cum sa nu-ti mearga bine.
Rep.: Imi permit sa va contrazic. Cinstea si bunul simt intr-o societate mercantila aduc dezavantaje. Iar societatea romaneasca este, deocamdata, una a egocentrismului.
R.M.: Aveti dreptate. Doar ca, imi place sa cred ca situatia se va remedia. Sa fii optimist este o condamnare. Pentru ca ai speranta ca vei avea ceva, ceea ce inseamna ca acel ceva nu s-a concretizat. Optimismul este o forma de suferinta. Iar tinerii din ziua de azi se confrunta exact cu aceasta stare de fapt a lucrurilor. Toti ii indeamna sa ”ia viata in piept”, majoritatea ar face acest lucru, cu speranta si ambitie, dar majoritatea se loveste de piedicile materiale, de pragul de subzistenta.
Rep.: Cea mai mare piedica in reformarea sistemului de invatamant?
R.M.: Lipsa de directionare legislativa, cred. Starea invatamantului depinde si de felul in care societatea aloca resurse pentru educatie. Actele normative, ca si politicile adoptate pana acum, se refera la beneficiarii sistemului de invatamant.

Suficienti ingineri?

Rep.: Contextul desfasurarii activitatilor universitare?
R.M.: Declaratia de la Berlin insista asupra pilonilor unei societati care se bazeaza pe cunoastere - spatiul european al educatiei si aria europeana a cercetarii. Este necesara adoptarea unei strategii de transformare a universitatii care sa asigure dezvoltarea durabila si competitiva a acesteia. Elaborarea acestei strategii reprezinta un demers dificil, dar necesar.
Rep.: Numarul de ingineri existenti este justificat?
R.M.: Cifrele statistice nu sunt suficiente pentru a raspunde la aceasta intrebare. Multi ingineri sunt tentati de mirajul strainatatii. Daca plecarea dintr-o tara subdezvoltata este temporara, pierderile initiale s-ar transforma ulterior in profit, inginerii acumuland experienta si poate si un anumit capital financiar. Fenomenul migratiei inginerilor are mai multe fatete. Depinde de unghiul din care privim lucrurile. E in natura lucrurilor ca inginerul sa fie atras acolo unde tehnica este mai avansata. Este totusi un cerc vicios. O tendinta noua este aceea a migrarii dintr-o tara dezvoltata tot intr-una dezvoltata, pentru ca tinerii ce studiaza in strainatate sa adapteze mai usor produsele pentru export in aceste tari sau in regiune.

Optiuni si argumente

l Ce influenta a avut rugby-ul asupra personalitatii dumneavoastra?
Am invatat sa joc fair-play, in echipa, sa pierd si sa castig, deopotriva. Am invatat ca a fi conducator nu inseamna a fi sef. Un conducator realizeaza coeziunea echipei si valorifica talentul si capacitatile fiecarui membru. Si am invatat ca adevaratele victorii nu sunt pentru tine, ci pentru ”cei din tribuna”.

Dorin PETRISOR

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.