ECONOMIC

* Normele UE, indeplinite doar de cateva unitati de procesare
Diferente la... muls

* Invitatie la o expozitie internationala
Facilitati ”fratesti”

* Bursa vorbelor

* Subventii pentru “fantome”

* Punguta Financiara

* Normele UE, indeplinite doar de cateva unitati de procesare
Diferente la... muls

In Polonia si Cehia, aproximativ o treime din unitatile de procesare a laptelui si carnii au reusit sa supravietuiasca noilor conditii impuse de Uniunea Europeana. In Romania, situatia e tragica. Normele sanitar-veterinare sunt indeplinite doar de cateva unitati de procesare, sa le numeri pe degetele de la o mana. Ce e de facut?

Imaginea taranului roman care isi vinde in sticle de plastic laptele de la vacuta din grajd, iar smantana in borcane acoperite cu frunze de brusture, trebuie sa dispara. Disciplina europenilor in privinta produselor alimentare va matura majoritatea producatorilor si procesatorilor de carne si lapte. Solutia vine tot de la europeni care ofera credite de retehnologizare, insa foarte putini isi permit sa acceseze programele de finantare. Cu toate necazurile ce s-au abatut pe capul producatorilor, oficialii de la Bucuresti cauta sa armonizeze legile cu cele europene.

Ca-n evul mediu

E evident ca romanii au ramas mult in urma la capitolul dotare tehnica. De la performantele tehnologice ale utilajelor pana la materialele din care sunt fabricate aceste utilaje, totul ar trebui sa fie istorie. Mai exista inca utilaje care nu sunt confectionate din materiale inoxidabile si care nu au posibilitatea urmaririi parametrilor tehnologici. Au existat intentii de modernizare mai ales din partea procesatorilor de carne, dar lucrarile s-au facut haotic, fara proiecte. Rezultatul este doar o carpire a vechilor tehnologii. Programele SAPHARD si PHARE ar putea fi o solutie pentru modernizarea unitatilor de procesare, dar e nevoie de resurse proprii pentru accesarea finantarii. La ora actuala, in Maramures doar doi procesatori de carne (Salamandra Flomir SRL si Industria Carnii Sighetul Marmatiei) si unul din industria laptelului (Rom Sal Satulung SRL) au depus proiecte pentru primire de fonduri Sapard in vederea retehnologizarii. Asta in conditiile in care in judet exista 22 procesatori de carne si 27 de lapte.

Germenii laptelui

“Laptele romanesc nu difera calitativ de cel din UE. Difera insa conditiile in care se mulge, modul de depozitare si de transport a laptelui pana la procesator. Mulsul manual realizeaza o crestere masiva a incarcaturii microbiene a laptelui. In mod normal, ar trebui depozitat in bazine cu racire. Noi il punem in bidoane si stam pe marginea drumului cu el. Transportul ar trebui facut in cisterne racite, iar unitatile de procesare au o serie de norme de igiena si salubritate de respectat. Ca sa va faceti o impresie despre efortul financiar, o instalatie mecanica de muls costa intre 22 si 32 de milioane. Nu sunt bani, e drept, dar din punct de vedere a mentalitatilor suntem inca departe de europeni”, afirma Victor Horotan, directorul Directiei pentru Agricultura si Alimentatie Maramures. Pentru apropierea industriei alimentare de normele UE, a fost emisa o ordonanta a Ministerului Agriculturii care prevede patru etape referitoare la prelucrarea laptelui. In prima faza, adica in acest an, se face o munca de educare a crescatorilor. Acestia trebuie convinsi sa se preocupe de sanatatea animalelor, curatenia grajdurilor, igiena omului si a animalului, in special in timpul mulsului. Vara, numarul de germeni dintr-un mililitru de lapte este de 25 de milioane, in conditiile in care UE nu accepta mai mult de 100 de mii de germeni/ml. A doua etapa se refera la scaderea numarului de germeni sub 1 milion, lucru care ar trebui sa se realizeze in 2005. Ultima etapa prevede incadrarea in standardele UE, undeva in 2007, cu un numar de germeni de sub 100.000/ml de lapte.

Eterna poveste

In lumea procesatorilor parerile sunt impartite. Unii cred ca stau bine cu dotarile, altii spun ca e greu sa ajungi la nivel european. In plus, procesatorii mai puternici, care au facut modernizari, se plang de neconsecventa legilor, care se schimba de la o saptamana la alta, de la o luna la alta. “Normele sanitar veterinare in Romania sunt foarte bine facute, dar se schimba mereu. Nu exista o lege clara, care sa te puna pe o carare buna pana in 2007. Nu am apelat la credite europene, pentru ca drumul pana la ele e foarte greu. Si ti se cer comisioane de 20-30% de la cei care au grija de eligibilitatea proiectelor, incat pana la urma ramai cu putini bani de cheltuit”, spune Florin Lazar de la Ferma Zootehnica SRL.

”S-a investit haotic!”

Romanii ies ciufuliti din duelul cu europenii. “La ora asta, nici o unitate de prelucrare a laptelui sau carnii nu corespunde normelor europene. S-a investit din partea marilor procesatori, dar haotic si fara un proiect viabil. Cel mai mult trebuie sa luptam cu traditiile si vechile metode de lucru. Trebuie sa intelegem ca asa nu se mai poate. Europeanul tine mult la igiena, iar grija fata de consumator primeaza. E nevoie de restructurare si in modul de a gandi.” - Victor Horotan, director general Directia pentru Agricultura si Alimentatie

Si bune, si rele

“O data cu integrarea, vom avea parte si de lucruri bune, si de unele mai putin bune pentru noi. Pe de o parte, se vor inchide in sfarsit punctele de lucru mici, care fac concurenta neloiala, cu sprijinul inspectorilor sanitar-veterinari. Mai functioneaza si azi carmangerii care au pamant pe jos! Pe de alta parte, vor intra pe piata noastra marfuri care se bucura de subventii in tara producatoare. Asta, ca sa nu mai vorbim de costul utilitatilor.” - Florin Lazar (Ferma Zootehnica SRL) “ Sunt firme care si-au facut programe si mint frumos ca pana in 2007 vor face palate. Dumneavoastra ii credeti? Eu nu. Noi tot facem modificari pentru a ne conforma normelor UE, cu specialistii nostri si ajutati de inspectorii sanitar-veterinari, care spun ca suntem in topul judetului. Tot ce am facut, a insemnat un efort financiar propriu, pentru ca nu ma incanta programele Sapard. Par ieftine, dar dupa ce faci un calcul amanuntit, iti dai seama ca sunt scumpe.” - Vasile Zah (Cetina SRL)

Lavinia COTARCEA



* Invitatie la o expozitie internationala
Facilitati ”fratesti”

Autoritatile locale impreuna cu Camera de Comert si Industrie Maramures a fost gazda primitoare a unei delegatii maghiare din orasul Szolnok, localitate infratita cu Baia Mare. Principalul motiv al vizitei l-a constituit manifestarea expozitionala Expo Szolnok, ce va avea loc in perioada 13-16 mai.

Oamenii de afaceri maramureseni au fost invitati de delegatia maghiara la targul de marfuri generale ce va avea loc in luna mai la Szolnok, Ungaria. Importanta manifestarii a fost subliniata de Andras Sziraki, presedintele Camerei de Comert din Szolnok, care a precizat faptul ca este prima expozitie dupa intrarea Ungariei in Uniunea Europeana. In acest context, targul se va bucura de participarea oamenilor de afaceri din Austria, Franta, tarile fostei Iugoslavii, Italia si Slovacia. Pe de alta parte, colaborarea cu baimarenii este una de traditie, fiind pentru a zecea oara cand CCI Maramures participa la expozitia de la Szolnok. “Colaborarea economica intre tarile noastre trebuie sa se aseze pe noi coordonate, avand in vedere ca noi suntem integrati in UE, iar romanii sunt membri NATO si candidati la UE. Este nevoie de sporirea capitalului de incredere reciproca unii fata de altii. Ca o recomandare pentru Romania, vreau sa precizez ca trebuie sa invatati sa ganditi cu mintea cetateanului obisnuit, care judeca schimbarea prin prisma calitatii vietii lui. Pentru ca aceasta sa se imbunatateasca, e nevoie de performante economice, realizate prin concurenta acerba si competitivitate in ceea ce priveste preturile”. Sfatul presedintelui Camerei de Comert din Szolnok nu contine informatii noi pentru romani, dar a fost oferit pe tonul celui care detine marele secret. Zoltan Radocz, viceprimarul localitatii Szolnok, a reiterat pastila colegului sau de delegatie, anuntand oferta autoritatilor locale maghiare pentru implicarea in proiectele primariei Baia Mare: “S-au identificat posibilitati de colaborare in domeniul elaborarii de proiecte comune de finantare, cu Szolnok ca partener UE si Baia Mare ca oras ce asteapta intrarea in UE. Specialistii ungari au discutat cu cei din Baia Mare proiecte, in curs de executie sau in faza de intentie. O idee noua aparuta in cursul discutiilor vizeaza colaborarea nu doar intre cele doua orase, ci intre microregiunile de dezvoltare din care fac parte.”

Reducere pentru baimareni

Expozitia de la Szolnok are un caracter general, urmarindu-se prezentarea produselor maghiare care au fost acceptate pe piata europeana si fac parte din ramurile industriei traditionale din regiune: produse alimentare, lemn, hartie, materiale de constructie. In cele trei zile ale targului, va avea loc o prezentare a microregiunii de dezvoltare cu centrul in Szolnok si doua zile de conferinte de specialitate cu participarea specialistilor internationali. Se doreste prezentarea unor solutii de colaborare intre firmele mici - ca furnizoare de materii prime si materiale - si marile companii - ca beneficiari. Intalnirile cu oamenii de afaceri baimareni s-au bucurat de atentia a 15 agenti economici, care si-au aratat interesul pentru manifestarea expozitionala din luna mai. CCI Maramures a precizat ca pana acum, s-au inscris 22 de firme si se asteapta participarea unui numar mai mare. Inscrierile se pot face pana in data de 14 aprilie, la CCI Maramures, mai ales ca baimarenii se bucura de o reducere de 10% din chiria standului expozitional, fata de tarifele din prospect.

Lavinia COTARCEA



* Bursa vorbelor

Eram sigura! Filmele horror de la tv au corespondent in realitatea cotidiana. Daca nu ati stiut, de cate ori beti un litru de suc de grapefruit a ”celebrei” companii bihorene, ingurgitati si carcasele a circa 160 de insecte. Partea buna e ca sunt femele. Norocu’ barbatilor! Cica aditivul E 120 -un colorant cochineal- e facut din niste insecte ce se hranesc cu cactusi. Insectele sunt ucise prin fierbere sau coacere, in functie de metoda, rezultand nuante diferite ale extractului. Colorantul e foarte scump si mai ales foarte... interzis la americani. La noi, insa, unde horror-ul e fapt divers, se foloseste fara jena. Alaturi de E 621 si E 211, adevarate bombe cancerigene ce starnesc inca multe controverse, colorantul din gandaci se prelinge pe gatlejurile noastre, cu galgaituri vesele. Iar expresia “broaste-n burta” ar trebui schimbata conform noii realitati. La fel de sigura sunt ca fratii Micula, care stiu ce contin sticlele cu licori ce ies din fabrica lor, nu se infrupta din propriile “bunatati”. Pofta mare!

de Lavinia COTARCEA



* Subventii pentru “fantome”

Onor guvernul nostru a gasit de cuviinta sa reactualizeze subventiile pentru cumpararea de locuinte din fondul locativ de stat. O hotarare aprobata saptamana trecuta stabileste ca persoanele cu un venit mediu lunar pe membru de familie de pana la 4,4 milioane lei, pot beneficia de o subventie de 30% din valoarea locuintei. Beneficiarii subventiilor pentru locuinte, potritiv legii 114 din 1996 sunt tinerii casatoriti, cu varsta de pana la 35 de ani, specialistii care isi stabilesc domiciliul la tara, revolutionarii precum si alte categorii stabilite de autoritatile locale. Subventia se acorda in functie de venitul mediu lunar pe membru de familie, de la 5 la 30% din valoarea casei. Ei, suna bine, dar intrebarea este: care locuinte din fondul locativ de stat? Ca nu prea s-a mai auzit de asemenea “oferte” de tare multa vreme. Eventual “gaurile negre” de pe strazile Uranus, Luminisului, Horea sau Melodiei? Multumim, nu!

Lavinia COTARCEA



* Punguta Financiara

“Titlurile” Finantelor

In 13 aprilie, Ministerul Finantelor Publice va scoate la vanzare o emisiune de titluri de stat in valuta, in valoare de 50 milioane de dolari, cu scadenta la un an. La licitatie pot participa bancile autorizate ca intermediari pe piata titlurilor de stat, care pot depune oferte in cont propriu sau in contul clientilor.

Piata evenimentelor

Una din pietele in curs de expansiune in Romania este cea a evenimentelor organizate. Anul trecut s-au incasat in acest sector 28 de milioane de euro, iar pentru anul acesta se estimeaza castiguri de 21-23 de milioane de euro doar in Capitala.

Statistica veniturilor

In luna februarie, salariul mediu net a scazut cu 5,1%. Potrivit Institutului National de Statistica, cele mai mici venituri s-au inregistrat in sectorul bugetar, in agricultura, hoteluri si restaurante si transporturi terestre.

Mihaela MIHALEA