Economia chineza – un motor supraincalzit

Pentru a avea o imagine cat mai reala a economiei in supraincalzire a Chinei nu trebuie decat sa te plimbi prin cel mai nou mall din Beijing, cu pardoseala din marmura. De la fast-food-uri in stil japonez, care vand ecleruri cu ciocolata la pretul de patru dolari, la pardoseala stralucitoare a celor mai cunoscute firme internationale de moda, ‘’Shin Kong Place’’ este un palat al consumului ostentativ. Tot cei ii lipseste intr-o dupa amiaza fierbinte de vara sunt doar clientii. Vanzatori inactivi stau in fata rafturilor, in timp ce un grup de tineri parcurge mall-ul glaciar. Majoritatea se multumesc doar sa priveasca vitrinele, visand la ziua in care isi vor putea permite sa scoata 100 de dolari din buzunar pentru a-si cumpara o geanta. „Aceste preturi sunt prea mari. Oamenii nu si le pot permite”, spune Xu Tao, mecanic auto, care a vizitat mall-ul impreuna cu prietena lui. In timp ce investitorii continua sa aloce sume de bani mall-urilor, unii analisti economici afirma ca indiciile privind un boom imobiliar sunt tot mai numeroase, tot asa cum sunt si previziunile potrivit carora unii comercianti s-ar putea sa se confrunte cu unele probleme. Mall-urile goale reprezinta tocmai un indicator al economiei supraincalzite - crescand in cel mai rapid ritm intr-un deceniu - lucru care se dovedeste greu de temperat. Pentru a reduce rata inflatiei, determinata de preturile alimentelor, Banca Centrala a Chinei a crescut ratele dobanzilor saptamana trecuta, pentru a patra oara anul acesta. Afacerile imobiliare sunt, de asemenea, luate in vizor: companiilor care detin proprietati li s-a cerut imperativ in luna iunie sa nu inchirieze spatii. Dar cursa constructiilor continua. „Problemele supraincalzirii sunt deja evidente”, a declarat Wang Yao, director al departamentului de informatii pentru Camera Generala de Comert a Chinei, un grup-umbrela din industrie. „Industria imobiliara din domeniul comertului se confrunta cu probleme. Dupa finalizarea unor cladiri, nimeni nu vrea sa le inchirieze”. Prea multe mall-uri in China Incepand cu 2002, China a construit sute de mall-uri in orase mari si mici, fiecare incercand sa obtina o felie din tortul vanzarii cu amanuntul in valoare de 800 de milioane de dolari anul trecut. Atrase de promisiunea unei clase de mari consumatori dornici sa cheltuiasca, brand-urile straine s-au ingramadit pentru a obtine un ‘’loc la masa’’, dar au gasit putini clienti. Drept rezultat, rata de ocupare a vanzarii cu amanuntul in Beijing este in prezent de 8 la suta si creste pe masura ce tot mai multe mall-uri patrund pe piata aglomerata. Xu, care castiga 266 de dolari pe luna - sub salariul mediu din Beijing de 400 de dolari - este un exemplu tipic. El economiseste o patrime din salariul sau, la fel ca si prietena sa, Chen Ping, care castiga un salariu similar ca vanzatoare. Intrebat daca este tentat sa economiseasca mai putin si sa cheltuiasca mai mult, a negat. „Daca te bucuri de viata acum, ce se va intampla pe viitor? Trebuie sa ne gandim la viitorul nostru”, a spus el. Cresterea costului vietii reprezinta unul dintre motivele pentru care multi chinezi evita sa isi cheltuiasca banii in mall-urile luxoase. Spre deosebire de consumatorii americani, dintre care multi folosesc masiv carduri de credit, lucratorii chinezi prefera sa faca economii, fiind constienti de faptul ca un sistem de asistenta sociala slab nu le va veni in ajutor. Drept urmare, consumul reprezinta in China doar 37 la suta din productia economica, aproape jumatate din rata din SUA. O asemenea penurie nu este incurajatoare pentru developerii de mall-uri din Beijing. Atunci cand s-a deschis, in 2004, ‘’Golden Resources Shopping Mall’’ a fost cel mai mare ‘’shopping center’’ din lume, cu o suprafata de 550.000 de metri patrati destinati spatiilor comerciale (un nou mall din sudul Chinei a preluat aceasta titulatura ulterior). Centrul s-a straduit sa genereze un suficient trafic de clienti si vanzari pentru a justifica investitia de aproape 500 de milioane de dolari, dar a fost pus in umbra rapid de vanzatori mai noi si mai pretentiosi. Alte doua milioane de metri patrati ca spatiu de vanzare vor fi adaugate anul acesta, potrivit Centrului de Informare privind Mall-urile din China, o asociatie din industrie. „Intrebarea care se pune nu este daca oamenii isi pot permite produse (de lux), ci cate mall-uri mari ar trebui sa aiba un oras precum Beijingul. Aceasta este de fapt problema. Daca exista prea multe mall-uri, unele vor da faliment”, a afirmat Wang. Aceasta este o problema obisnuita care ilustreaza lipsa de experienta a unor operatori de mall si disponibilitatea bancilor chineze de stat de a finanta proiecte de prestigiu cu sprijin politic, spun analisti si surse din industrie. „Cred ca problema nu o constituie faptul ca am interpretat gresit consumul. A fost prea usor sa imprumuti bani si sa construiesti aceste lucruri”, a declarat Michael Pettis, profesor de finante in cadrul Universitatii Tsinghua din Beijing. Asa cum creditele pentru achizitionarea de locuinte au lasat un gust amar in SUA, Pettis avertizeaza ca declinul imobiliar din China va impovara bancile cu imprumuturi ineficiente pentru mall-uri fara clienti. In ultimii ani, strategii politici au avertizat bancile in legatura cu imprumuturile excesive acordate mall-urilor prea putin profitabile. Exporturile domina China In acelasi timp, autoritatile au incercat mult timp sa reduca dependenta Chinei de exporturi, prin stimularea cheltuielilor interne. Dar consumul privat este inca cu mult in urma investitiilor in domeniul imobiliar si fabrici, alimentat de economiile acumulate in banci de stat. Noile imprumuturi bancare au atins suma de 364 de miliarde de dolari in primele sapte luni ale acestui an, depasindu-le pe cele de anul trecut, au informat mass-media de stat. Proprietatea ramane un pariu favorit: constructiile de apartamente din Beijing au crescut cu 10 procente fata de anul trecut. Cu toate acestea, surse din industrie spun ca multi dintre cei care sunt pentru prima data operatori de mall-uri nu imprumuta bani, ci reinvestesc profiturile de pe urma altor afaceri pe care le detin. Acesta este unul din motivele pentru care nu iau intotdeauna cele mai intelepte decizii, a afirmat Victor Guo, presedintele Centrului de Informare privind Mall-urile din China. „Developerii nu sunt chiar atat de profesionisti in China; ei nu stiu cum sa se dezvolte si sa isi comercializeze produsele. Industria se afla inca intr-un stadiu incipient”, a mai spus acesta. Mall-ul ‘’Golden Resources’’ si-a adaptat amestecul de magazine pentru a-si spori vanzarile, a spus Fu Yuehong, director general al ‘’New Yansha Group’’, operatorul unei parti a mall-ului. Numarul vizitatorilor la sfarsit de saptamana atinge cifra de 100.000, sustine aceasta, chiar daca in cursul saptamanii este mai multa liniste. O carenta in sectorul imobiliar al Chinei o constituie focalizarea asupra elitelor care isi pot permite sa plateasca sume importante de bani pentru articole de lux importate, cum ar fi o jacheta de piele cu blana naturala care s-a vandut saptamana trecuta la Shin Kong Place cu suma de 6.000 de dolari. Developerii neglijeaza familiile numeroase din clasa de mijloc din Beijing si din orasele de provincie, care aspira la un stil de viata mai bun. Motivul ar putea fi mai putin economic, cat mai mult de vanitate: „Fiecare developer doreste sa aiba in spatiul sau comercial branduri ca Louis Vuitton si Prada. Ei nu vor un proiect care sa se adreseze unei piete de mijloc”, a declarat Anna Kalifa, director de cercetare la Beijing pentru Jones Lang LaSalle, o companie din domeniul imobiliar. The Christian Science Monitor