E –factura sau cum cere statul firmelor ce el nu poate să facă

De o lună, România, țara în care buletinul premierului e furat de hakeri și sistemele din spitale pică din cauza unui atac cibernetic, punând în pericol tratamentul pacienților, a digitalizat complet sistemul de facturare * Procedura, prezentată ca fiind impusă de Comisia Europeană, a fost cerută de fapt de România * Statul impune din nou firmelor să facă ceea ce el nu poate: să se digitalizeze * Din prima lună, sistemul ANAF a căzut de mai multe ori, iar programul a raportat numeroase erori * Cui servește acest tăvălug? În teorie, combaterii evaziunii fiscale. În practică, softul pentru  analiza datelor va fi disponibil peste vreo doi ani. Până atunci e-facturăm degeaba.

România e, în viziunea guvernanților, un fel de Făt-Frumos al UE. Adică poate face într-un an ce au făcut alții în cinci sau șase. Inclusiv să digitalizeze sistemul în care „formularul online se depune la ghișeul 3”. Introdusă fără mare vâlvă, inițial în relația cu statul, e-factura, prezentată ca fiind un panaceu contra evaziunii fiscale, a devenit obligatorie de la 1 ianuarie pentru toate tranzacțiile comerciale. Dar, până în 1 aprilie, în generozitatea lor, funcționarii ANAF nu aplică amenzi. Ulterior vor fi, și vor fi grase: în situația nerespectării obligației de transmitere a facturii în sistemul e-Factura în termen de cinci zile lucrătoare de la data emiterii (raportare valabilă atât pentru companiile din România, cât și pentru nerezidenții cu cod de TVA în România) se sancționează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei pentru marii contribuabili, de la 2.500 la 5.000 lei pentru contribuabilii mijlocii și de la 1.000 la 2.500 lei pentru contribuabilii mici și pentru cei nerezidenți. În a doua etapă, începând cu 1 iulie 2024, emitenții facturilor electronice au obligația de transmitere a acestora către destinatari utilizând sistemul național privind factura electronică RO e-Factura. Începând cu 1 iulie 2024, pentru operațiunile realizate între persoane impozabile stabilite în România, sunt considerate facturi numai cele care îndeplinesc condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021. Utilizarea facturii electronice face obiectul acceptării de către destinatar, cu excepția facturilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021, cu modificările şi completările ulterioare.

Totodată, primirea şi înregistrarea de către destinatari – persoane impozabile stabilite în România - a unei facturi emise de operatori economici stabiliți în România, în relația B2B, fără a fi transmisă prin sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, constituie contravenție şi se sancționează cu o amendă egală cu cuantumul TVA înscris în factură.

Practic, în doar trei luni, toate firmele din țară, fie că vorbim de un PFA de la țară, de un mic butic sau o companie multinațională, trebuie să aibă semnătură electronică, soft de facturare, spațiu virtual. De ce? Ca să creștem la cote nemaivăzute colectarea TVA și să reducem evaziunea fiscală. Sună bine în teorie. Realitatea e alta. Dacă dăm la o parte sloganele și strigătele de luptă cu „moarte evazioniștilor”, de fapt nu rămâne nimic din așa-zisa luptă. Doar o nouă aplecare umilitoare a contribuabilului român, persoană juridică, în fața statului, „sindromul ghișeului mic”.

Ca să înțelegem unde suntem, trebuie să vedem de unde am pornit. Am pornit de la e-factura în relația firmelor cu statul, aplicată deja de mai bine de un an. Cu ce beneficii? Nu știe nimeni sau, dacă știe, nu ne-a spus. Oricum, statul român, care astăzi ne anunță că „așa cere UE”, a cerut el la UE derogare de la directivele europene care spun clar: vă e permisă și facturarea clasică și electronică. Altfel spus, am cerut singuri ca în România să se aplice doar e-factura, că noi suntem șmecheri și putem. UE a zis: „bine măi, dacă puteți, luați e-factura”.

Dar alții pot? Nu prea. Adică Italia, care e exemplul suprem european în materie de factură electronică a introdus arsul a 5-6 ani. Polonia, care a vrut și ea e-facturare vrea să dea înapoi și cere amânarea termenului. Dar noi putem, că deh, românul e fruncea digitalizării.

Așa zice Statul, stat care e convins, în ciuda tuturor avertismentelor, că sistemul nu „crapă”, deși, lunar, cel puțin una-zile, site-ul ANAF își face somnul de frumusețe și nu funcționează. Dar nu contează, că românește a fost implementat tot sistemul. Apropo, cât a fost sistemul domnilor guvernanți? Dar afacerea cu soft-uri și semnături electronice cui servește? N-o să aibă nimeni un ceas Rolex măcar din treaba asta? Nu? Normal că nu, că pe voi vă interesează doar evaziunea.

Revenind, de vreo lună, ANAF-ul face conferințe, webbinarii și seminarii cu toată lumea și tot colectează erori pe care anunță ulterior că le-a remediat. Problema e că 1: consultarea asta nu trebuia făcută înainte de implementare? și 2 - erorile evident nu s-au corectat, de exemplu unele facturi sunt trimise în continuare de două ori în sistem. Iar programele de contabilitate nu mai prididesc cu actualizarea soft-urilor, de au ajuns bieții antreprenorii să se simtă că lucrează pentru domnul Musk.

N-ar fi nici asta o problemă că, deh, cu toții facem un efort dacă bugetului național îi merge bine. Problema e că nu-i merge. Adică panaceul e-factura va produce efecte doar peste vreo doi ani, zic specialiștii. De ce? Pentru că Statul a pus din nou carul înaintea boilor. Ne-a obligat să implementăm e-factura, dar nu are programele care permit analiza datelor. Actualul sistem ANAF e de pe vremea telefoanelor Nokia cu butoane. Deși s-au cheltuit mulți bani pe consultanță, noul sistem informatic APIC Big Data nu e gata. Va fi cel mai devreme finalizat în decembrie 2025 al Fiscului. Acesta va permite realizarea unor analize de risc și va da niște alerte în caz de potențială evaziune fiscală. Dar, până atunci, datele stocate prin e-factura nu servesc la nimic. Apropo, cine garantează că datele încărcate în e-factura sunt securizate? Cum preîntâmpină statul scurgerile de informații importante și cum protejează secretul fiscal? Nu ne-a explicat nimeni.

Consiliul Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR) a făcut un studiu, ca să afle cum îi afectează pe antreprenori noile modificări. Rezultatele sunt previzibile pentru toată lumea, mai puțin pentru guvernanți: sistemul e-factura continuă să fie o problemă pentru 60,5% dintre antreprenori la o lună de la implementarea măsurilor de modificare a Codului Fiscal, a atras atenția președintele CNIPMMR, Florin Jianu. Drept urmare, s-a cerut prorogarea termenului până la sfârșitul anului: „Solicităm prorogarea până la 31 decembrie 2024 a termenelor de neaplicare a sancțiunilor privind neîncărcarea facturilor la termen, respectiv înregistrarea facturilor neprimite prin RO e-Factura. Solicităm campanii de informare a antreprenorilor cu privire la această e-Factură. (...) Solicităm și tutoriale pentru a informa mai clar întreprinzătorii, campanii de informare, îmbunătățirea platformei, pentru că sunt foarte multe probleme” - a declarat, vineri, într-o conferință, președintele Consiliului IMM, Florin Jianu.

Ce va fi cu e-factura vom vedea. Dar, dacă tot vorbim de echitate și legalitate, oare cum ar fi ca și agenții economici să poată penaliza statul, sub formă de deduceri din impozit, de câte ori nu-și pot face treaba din cauza lui: ba că pică serverele, ba că nu au proceduri ori reglementară etc? S-ar rezolva rapid toate, nu credeți?

 În perioada 26.01-08.02.2024, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat un sondaj privind impactul măsurilor intrate în vigoare la  1 ianuarie 2024 și percepția antreprenorilor în legătură cu provocările pe care le întâmpină, la care au fost  2818 respondenți. Vă prezentăm câteva răspunsuri:

*La întrebarea dacă se consideră că e-factura își atinge scopul de combatere a evaziunii fiscale,  65,6%  dintre antreprenori au răspuns NU, 18,7% consideră că scopul principal de combatere a evaziunii fiscale este atins parțial, iar 10,2% nu pot aprecia/ nu știu. Doar 5.5% au răspuns DA își atinge scopul de combatere a evaziunii fiscale.

* Fiind întrebați „Care este, în opinia dvs. măsura principală necesară pentru reducerea evaziunii fiscale?” – întrebare semideschisă – 71,3% au răspuns „Identificarea și sancționarea activităților economice nefiscalizate”, pe locul 2, cu 11,2% fiind combaterea și sancționarea muncii la negru. De asemenea, în cadrul răspunsurilor libere, antreprenorii consideră că pentru reducerea evaziunii fiscale este necesară o diminuare a  impozitării, care conduce la o mai mare conformare voluntară și controlul societăților care raportează pierderi ani la rând.

* Întrebați „Care sunt, în opinia dvs., soluțiile pentru antreprenori, având în vedere problemele întâmpinate cu platforma e-factura?” – răspunsuri multiple - pe primele 3 locuri s-au clasat:

1) 49,6% prelungirea termenului de neaplicare a sancțiunilor până la 31 decembrie 2024;

2) 24,6% realizarea și prezentarea în mediul online de tutoriale, de către ANAF, cu cel mai des întâlnite probleme și soluțiile la acestea;

3) 12,8% campanii de informare face to face cu antreprenorii, privind utilizarea e-factura.

Având în vedere că în cadrul răspunsurilor libere sunt foarte multe care susțin eliminarea e-factura, coroborat cu răspunsurile privind campaniile de informare, realizarea de tutoriale despre e-factura, este clar că, la nivelul unei părți importante a întreprinzătorilor, nu s-a înțeles utilitatea și scopul acestei platforme și sunt necesare acțiuni de explicare a rolului e-factura.

Având în vedere răspunsurile antreprenorilor, CNIPMMR solicită adoptarea urgentă de măsuri care să vină în susținerea solicitărilor acestora:

* prorogarea până la 31.12.2024, de la 01.04.2024, a termenului de neaplicare a sancțiunilor pentru neîncărcarea facturilor în termen pe e-factura  (sancțiunile au valori cuprinse între 1.000 și 10.000 de lei, iar de la 01.07.2024 se adaugă și 15% din valoarea totală a facturii);

* prorogarea până la 31.12.2024, de la 01.07.2024, a termenului de neaplicare a sancțiunilor pentru înregistrarea facturilor neprimite prin e-factura (sancțiunea este de 15% din valoarea totală a facturii);

* realizarea unor campanii de informare a antreprenorilor în legătură cu folosirea e-factura, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, privind procedurile pe care acestea trebuie să le respecte pentru evitarea aplicării de sancțiuni;

* realizarea de tutoriale pe internet, inclusiv pentru situații particulare, despre e-factura;

* îmbunătățirea platformei e-factura, raportat la faptul că 40,5% dintre respondenți au spus că operarea acesteia este dificil de utilizat (nu este user-friendly);

* afișarea informațiilor în e-factura despre emitentul/ destinatarul facturii pentru identificarea ușoară a acestora (denumire, numărul facturii, valoarea facturii);

* clarificarea  prin procedura ANAF a modului de aplicare a modificărilor introduse prin OUG nr. 115/2023 referitoare la încadrarea în categoria microîntreprinderilor plătitoare de impozit pe venit;

* crearea unui pachet pentru digitalizare pentru antreprenorii din IMM-uri, eventual sub formă de vouchere, care să cuprindă obligatoriu cursuri și utilizarea semnăturii electronice, având în vedere numărul mare de antreprenori care declară că nu au competențe digitale. Reamintim că, potrivit DESI 2022, România înregistrează rezultate cu mult sub media UE în ceea ce privește competențele digitale cel puțin de bază (28 % față de 54 % media UE) și competențele digitale peste nivelul elementar (9 % față de 26 % media UE). România se situează pe locul 27 în ceea ce privește dimensiunea capitalului uman în cadrul DESI 2022. Țara se confruntă cu o lipsă de competențe digitale de bază în rândul populației.

* Implementarea tuturor programelor cu finanțare națională și europeană, raportat la gradul redus de capitalizare al IMM-urilor și dificultățile în accesarea creditelor bancare (principalul mod de finanțare rămâne împrumutul acordat din resurse proprii – 30% dintre antreprenori) și afectarea competitivității întreprinderilor (aproximativ 76%) din cauza creșterii costurilor combustibililor;

* analizarea efectelor produse de OUG nr. 115/2023 privind încadrarea în categoria microîntreprinderilor plătitoare de impozit pe venit, după 6 luni de la implementare, având în vedere că aproximativ 50% dintre antreprenori se declară afectați de aceasta modificare;