• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Duminică , 24 Noiembrie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 28 Februarie , 2005

Drumul catre Dumnezeu

In drumul catre Dumnezeu, maramuresenii ridica neobosit biserici de lemn, fiecare noua constructie apropiindu-se mai mult de cer, mai mult de Divinitate. Dar „competitia” turlelor de lemn e putin cunoscuta de catre turistii occidentali si ignorata de Cartea Recordurilor. Biserica de lemn a viitoarei manastiri din Sapanta Peri se inalta falnic, ca un ficior caruia Bunul i-a uitat masura. De la cea mai inalta cruce si pan’ la pamant sunt 75 de metri (partea din lemn depaseste 60 de metri), iar sapantenii se mandresc cu cea mai inalta biserica de lemn din Europa. Intr-un clasament inca neomologat urmeaza indeaproape biserica viitoarei manastiri de la Ieud Crucisoare, aburcata pana la 65 de metri. Odata cea mai inalta, biserica manastirii Barsana isi sumeteste crucea la cota 57 de metri, ocupand astazi ultimul loc al „podiumului” maramuresean. Pare ca inaltarea giganticelor turnuri face parte dintr-o competitie ce aduce aminte de epoca ridicarii marilor catedrale gotice ale Europei de Vest, mesterii maramureseni incapatanandu-se sa repete ispravile constructorilor de biserici din urma cu peste 1000 de ani. Numai ca piatra a fost inlocuita cu lemnul. Insa din punct de vedere al valorii intrinsece, cea mai importanta mare biserica a Maramuresului ramane cea din Surdesti, patrimoniu UNESCO, ridicata in secolul XVIII. Nici turnul acesteia nu e foarte aproape de pamant, ridicandu-se la 54 de metri. Dintre bisericile medievale din Tara Maramuresului, cele mai semete sunt cele de la Ieud Vale si Budesti Josani, fiecare avand inaltimea de circa 40 de metri. Pagode spre cer Desi bisericile maramuresene sunt gigantice, in strainatate acestea sunt foarte putin cunoscute. Astfel, multi cred eronat ca St. George’s Cathedral din Georgetown (Guyana) ar fi cea mai inalta biserica de lemn din lume. Dar constructia respectiva, datata la 1890, are un turn doar de 44 de metri, fiind mai „scunda” chiar si decat surata ei de continent: biserica St Mary’s Church din Clare (Canada), inalta de 61 de metri (cea mai mare de pe Noul Continent). In Europa, cea mai inalta biserica se afla in invecinata Ucraina: biserica din Dnipropetrovschyna, construita in 1773, isi ridica turla la 65 metri desupra solului. Asia detine alte trei recorduri: pagoda Toji din Kyoto (Japonia), inalta de 57 metri (si extrem de veche, ridicata intre anii 797-1643); Catedrala Svyato Voznesensky din Almaty (Kazahstan), inalta de 66 de metri si construita in 1904; si detinatoarea recordului mondial al lacaselor de cult, pagoda budista din Sakyamuni, provincia Shanki (China), inalta de 67,31 metri, construita in intregime din lemn. Insa cele mai gigantice constructii din lemn nu sunt lacasuri de cult. Astfel, un hangar militar de la cosmodromul Baikonur din Kazahstan se inalta la 98 de metri deasupra stepei. Iar cea mai inalta structura de lemn a fost ridicata cu prilejul expozitiei mondiale de la Osaka din 1970: un brad (alcatuit dintr-o multime de barne de lemn) inalt de 300 metri. „Constructia” din Japonia a fost simbolul pavilionului Columbiei Britanice (Canada) si a fost demontata dupa doar un an. In Guinness Book of World Records este inserata o singura performanta din domeniul constructiilor din lemn, si anume “cea mai mare constructie de lemn din lume” adica Woolloomooloo Bay Wharf (un cheu in golful Sydney din Australia), ridicata in 1912. Dimensiunile acesteia sunt 400 de metri lungime, 60 latime si sta pe o retea formata din 3600 de stalpi. Nicaieri in Cartea Recordurilor nu este amintita vreo biserica maramureseana, desi, din punct de vedere al inaltimii, biserica manastirii Sapanta este a doua biserica de lemn din lume. Dar pentru a omologa acest record (care ar descatusa o afluenta de turisti), trebuie inserat ca atare in Guinness Book of World Records. Cine se ocupa? Teofil IVANCIUC

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.