„Drumul Catedralelor de Lemn ale Maramureșului” - o călătorie în timp spre valorile autentice

Maramureșul autentic înseamnă deo­po­trivă imagine și po­veste, dar, mai ales, trăire și suflet. Maramureşul este zona în care Dumnezeu a făcut risipă de frumusețe, înnobilând natura și mai ales sufletul oamenilor, care au devenit „voievozi spirituali”, oameni nobili și frumoși la suflet care trăiesc simplu şi curat, creează spectaculos şi construiesc durabil. Omul frumos la suflet îşi modelează natura şi viaţa pentru a trăi armonios cu toţi cei din jur. Îşi iubeşte cu smerenie Biserica, ţara şi părinţii, îşi lucrează cu dragoste, credinţă şi res­pect pământul, îşi educă frumos copiii, iar oaspeţilor le pune cu ge­nerozitate în palmă parte din sufletul lui. Nu uită niciun moment de unde vine, cine-i sunt strămoşii, e ancorat în prezent şi priveşte cu speranţă spre viitor. Prea prinși, însă, în tumultul vieții cotidiene, uităm de aceste va­lori pe care le mai păstrează, ca o „capsulă a timpului”, satele maramu­reșene, dar, din păcate, acestea devin tot mai depopulate și părăsite. Iar tinerii noștri pierd legătura cu ”seva” acestor locuri și cu propria identitate.

În acest an special, declarat de Patriarhia Română „Anul omagial al
sa­tului românesc, al preoților, în­­vă­ță­torilor și primarilor gospodari”, PS Iustin, Episcopul Ma­ramu­reșului și Sătmarului, Epis­co­pia noastră și CJ Maramureș au gândit un proiect inedit pentru tineri, intitulat sugestiv „Drumul Catedralelor de Lemn”, o adevărată călătorie inițiatică spre originile morale, culturale și, mai ales creștine, ale acestui colț de țară.

50 de tineri din municipiul Baia Mare cu rezultate deosebite la învă­țătură sau care au adus o contribuție deosebită la organizarea activităților cu și pentru tineret în anul 2018 și peste 1000 de tineri din comunitățile rurale au scris, în perioada 16-20 august, o adevărată pagină de istorie, făcând practic un tur al județului, care a pornit din Rogoz - Țara Lăpușului și a ajuns până în Borșa,  în căruțe, îmbrăcați în costume po­pulare, cântând pricesne și cântece patriotice, însuflețind sate și mai ales oameni.
Arhid. Vlad Verdeș, inspector eparhial, Biroul pentru Catehizarea Tineretului spune că Maramureșul privit din căruță este mult mai frumos, pentru că ai timp să admiri frumusețile locului, să stai de vorbă cu Dumnezeu și să te bucuri de zâmbetele oamenilor care te primesc cu brațele deschise: „practic ne-am intors în timp cu 200-300 de ani. Niciodată nu am văzut frumusețile Maramureșului așa cum le-am văzut acum, din căruță și l-am cunoscut pe Dumnezeu altfel, din frumusețea naturii, a formelor de relief, a dealu­rilor, a colinelor, prin apa Izei care susura pe lângă noi, prin cântecele autentice ale maramureșenilor, am simţit acest drum ca pe o revenire acasă, la origini care ne ajută să ne păstrăm echilibrul și buna rân­duială”.
Proiectul a însemnat o adevărată desfășurare de forțe, deoarece în total au fost angrenați mii de oameni, au fost folosite 32 de căruțe și 64 de cai și au fost parcurși sute de kilometri și peste tot tinerii au fost întâmpinați de autorități, preoți și credincioși care au spus cu mândrie că nu au mai avut asemenea musafiri niciodată.
Drumul tinerilor a început din Rogoz, unde a avut loc întâlnirea cu PS Timotei, arhiereul vicar al Maramureșului și Sătmarului și deschiderea oficială a evenimentului. Biserica Unesco din Rogoz a fost și prima biserică vizitată de tineri, în care s-a desfășurat un program amplu repetat apoi în fiecare „catedrală de lemn” la care tinerii pelerini au poposit. După prezentarea istoricului și a bisericii, s-a săvârșit slujba de pomenire în memoria ctitorilor și binefăcătorilor și apoi a fost luat pământ de lângă altarul bisericii și pus într-un vas de lemn inscripționat cu hramul bisericii și localitatea. Toate aceste urne vor fi ulterior depuse în Muzeul Catedralei Episcopale din Baia Mare, în cadrul unui eveniment special. De la Rogoz, tinerii au pornit spre Copalnic Mănăștur, fiind așteptați peste tot la porți de oameni, care i-au salutat, le-au dat apă, pancove și le-au urat „drum bun!”. În Copalnic, delegația a fost întâmpinată de autoritățile locale și de preotul paroh care i-a așteptat cu masa întinsă și cu sufletul deschis. Următorul popas a fost la Lăschia și apoi la Plopiș, unde tinerii au fost așteptați din nou de PS Timotei. Acest sat este unul special, fiind localitatea natală a vrednicului de pomenire ÎPS Justinian, astfel că s-a ridicat un parastas pentru părintele Justinian, după care a urmat programul obișnuit. Seara, tinerii au înnoptat la gazde din sat, astfel că au avut ocazia să cunoască viața din mediul rural, tradițiile și mai ales arta culinară tradițională. Familia Țiplea din Plopiș a zis „de când suntem niciodată nu ne-au trecut pragul asemenea musafiri”. 

Din Plopiș, tinerii au plecat spre Breb, unul dintre cele mai pitorești sate din Maramureș, unde după programul obișnuit, preotul paroh i-a așteptat cu un ceaun pregătit pentru mămăligă. După o masă copioasă, a urmat o tropotită autentică  și o vizită la meșterii populari, apoi, s-a auzit: „Măi Ioa, hai desfrână-mă”, semn că grupul trebuie să plece din nou la drum. Au ajuns la Budești, unde, pe lângă biserica Unesco au văzut și cămașa lui Pintea. Apoi, grupul a pornit spre Bârsana, dar, în Văleni, tinerii au avut surpriza de a-i primi în căruțe pe cei doi ierarhi. Cu un clop de paie în cap, PS Iustin a chemat oamenii adunați la porți să li se alăture, fiind primiți peste tot cu entuziasm. La intrarea în comuna Bârsana, au avut parte de o primire voievodală, întâlnindu-se cu alte opt căruțe și patru călăreți, iar seara s-a încheiat cu joc la șură. A doua zi, duminică, părintele Arhimandrit Casian Filip, delegatul Preasfințitului Iustin, împreună cu preotul paroh din Bârsana, Marcel Oprișan și preotul Marius Bizău, din Valea Plopului, și diaconii: Arid. Vlad Verdeș și Valeriu Latiș au săvârșit Sfânta Liturghie la Biserica de lemn UNESCO, „Biserica din Bradova” cum spun localnicii. Aici, bătrânii satului spuneau că nu s-a mai săvârșit duminica Sfânta Liturghie de peste un secol, astfel că momentul a fost unul cu adevărat istoric.  Arhid. Vlad Verdeș, inspector eparhial, Biroul pentru Catehizarea Tineretului spune că: „a urmat un moment inedit: parada portului popular în duminica migranților români.  2000 de credin­cioși, îmbrăcați în costume populare au coborât de pe Bradova până în centrul satului, unde a fost des­chiderea manifestării «Întâlnire cu Fiii satului», la care a participat și președintele CJ Maramureș, Gabriel Zetea.
De aici, împreună cu ceterașii și rapsozii locului, tinerii au pornit cu căruțele spre Glod, cântând horile fraților Petreuș, născuți în acest sat special. La Glod, după rânduială și întâmpinarea călduroasă făcută de către primarul din Strâmtura și corul bisericii, părintele ne-a făcut o surpriză, a adus niște femei din sat care confecționau cămeși și un meșter popular care confecționează viori”. La final, bineînțeles că vioara a fost „testată” cu cântece tradiționale, s-a întins din nou o masă bogată și apoi căruțele au pornit spre Botiza. Aici, la biserica de lemn, tinerii s-au rugat la lumina lumânărilor, monumentul istoric nefiind electrificat și au îndeplinit ritualul obișnuit cu urna de pământ. Întâmplarea a făcut ca și la Botiza tinerii să nimerească în zi de sărbătoare, când a avut loc „Întâlnirea cu fiii satului”, astfel că au fost primiți cu mult entuziasm pe scenă și aplaudați.
Seara s-a încheiat cu un joc tradițional și cu focuri de artificii. Dimineaţa, împreună cu primarul și preotul, tinerii au plecat spre Rozavlea, unde s-au întâlnit cu PS Iustin. Pe lângă parastasul obișnuit în memoria ctitorilor și binefăcătorilor bisericii, a avut loc și un parastas la mormântul tatălui PS Iustin, Ștefan Hodea, care s-a stins în 1969 și la care a participat familia episcopului, din Rozavlea. PS Iustin a povestit că, după ce a crescut mare, mama sa care era monahie la Rohia i-a spus așa: „obiceiul era în Rozavlea că, dacă moare cineva în sat, bărbații din fa­milie își ridicau pălăria, lăsându-și capul dezgolit”. La înmormântarea lui Ștefan Hodea, toți bărbaţii din sat și-au ridicat pălăria în semn de res­pect și apreciere pentru el.  Apoi tinerii au trecut la o mică de­mons­trație de muncă: băieții au cosit și fetele au adunat iarba, după care
s-a încins un dans la șură.
Apoi, căruțele au pornit spre biserica UNESCO din Ieud, unde au fost întâmpinați de primarul comunei și preotul paroh, care le-a oferit masă. De la Ieud, tinerii au pornit spre Bogdan Vodă, unde au avut parte de o primire vrednică de memoria lui Bogdan Vodă, întemeietorul de țară: i-a așteptat corul bisericii, primarul, viceprimarul. După rânduiala de la biserică, a urmat un miniconcert de pricesne, apoi întreg alaiul a pornit spre statuia lui Bogdan Vodă, unde a cântat un cântec patriotic. De aici, grupul a pornit spre Săliştea de Sus, unde a vizitat cele două biserici de lemn, din Joseni și Susani. Iar seara s-a încheiat din nou cu joc și voie bună.
 Arhid. Vlad Verdeș își amintește un moment emoționant de aici: „la bi­serica din Săliștea de Sus o bătrână plângea și am întrebat-o de ce plânge și a zis: «părinte cum să nu plâng, că așa am crescut și eu în căruță, așa
m-a dus tata la biserică, cu căruța»”.
Dimineața, împreună cu preoții din Săliștea au pornit cu căruțele spre Moisei și de acolo au plecat în Borșa, la  Parohia Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, unde părintele Timiș Gavrilă i-a așteptat cu masa întinsă.
Aici s-a încheiat și „Drumul Catedralelor de Lemn din Maramureș”, un proiect istoric care a demonstrat că valorile Maramureșului nu mor niciodată, pentru că sunt păstrate în cel mai tainic loc cu putință: în sufletul oamenilor.
caseta

„Întreg anul 2019 a fost proclamat în Patriarhia Română, anul satului românesc, al preotului, primarului și învățătorului. Biserica noastră orto­doxă este mama spirituală a satului românesc și este prezentă, prin slujitorii săi, în fiecare sat, în fiecare comunitate și știe cel mai bine care este viața satului românesc. Preotul și biserica trăiesc cel mai intens, cu îngrijorare, împuținarea și depopularea satelor, prin plecarea multor cre­dincioși în străinătate dar și prin scăderea natalității. Încet - încet, satele dispar, dar peste tot avem un păstor care va rămâne acolo până când satul va muri. El, preotul, nu poate pleca de acolo atâta timp cât există un suflet pe care să-l mângâie și să-l mântuiască. De aceea, bise­rica simte cel mai intens acest proces și este îngrijorată ca o mamă de acest fenomen și iată că, pentru a arăta prețuire față de cei care s-au născut în satele românești, se fac slujbe pe tot parcursul acestui an. În eparhia noastră, a Maramureșului și Sătmarului proiectul dedicat satului românesc este unul foarte bine gândit și foarte complex: pornind de la o acțiune de înzestrare a 20 de localități cu biblioteci, continuând cu un alt proiect, «Zidește o casă, salvează o familie». Fiecare protopopiat a zidit o casă pentru o familie care are nevoie de ajutorul nostru. Și Dumnezeu ne-a inspirat, ne-a dat ideea, ca, în cadrul proiectului eparhial, să concepem și «Drumul Catedralelor de Lemn», care include cele mai importante monumente care ne reprezintă pe noi, maramureșenii și românii în toată lumea. Acest subproiect pe care l-am organizat împreună cu sectorul pentru activități cu tineretul, coordonat de arhidiaconul Vlad Verdeș, a adunat 50 de tineri, fete și băieți, de la ASCOR și ATOCEM, care în patru căruțe au făcut sute de kilometri, pornind de la bi­serica din Rogoz. Nicăieri acest proiect nu putea fi organizat ca și în Mara­mureș, pentru că aici pe de o parte avem tinerii foarte credin­cioși, care s-au sacrificat vreme de cinci zile să facă acest traseu frumos, apoi s-au organizat pentru ca totul să fie cum trebuie. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu comunitățile locale și cu CJ Maramureș, iar tinerii noștri au dat viață proiectului prin participarea lor cu atât de mult drag și atât de multă voie bună, frumusețe, credință și atașament față de valorile noastre naționale”, a spus PS Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, la Rozavlea.

„Din inițiativa, cu binecuvântarea și purtarea de grijă a Întâistătătorului Eparhiei noastre, a PS Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, se desfășoară acest proiect frumos și nădăjduim să fie un mesaj profund, pe care tinerii noștri îl oferă ca ­model în întreaga Patriarhie Română. Acest proiect poartă mesajul profund al legăturii duhovnicești și istorice cu înaintașii noștri”.
PS Timotei, Arhiereu Vicar al Maramureșului și Sătmarului