Drama din Valea Muntelui

Pe Valea Izei, decizia de a dirija finantarea de la autoritati si de la SAPARD catre un drum care va face legatura intre Barsana si Costiui a starnit vuietul multimii. Oamenii locului sustin ca o solutie mai buna ar fi construirea unui alt drum, pe ruta Petrova - Valea Viseului. Argumentul? Ar fi o cale economica de scurtare cu circa 50 de kilometri a rutei Baia Mare - Borsa si posibilitatea ocolirii muntelui Hera, greu practicabil iarna. Mai peste tot in Maramures, drumurile comunale si locale arata mai rau decat dupa razboi. De multe ori seamana cu niste sleauri pentru carute sau tractoare. De cand cu infuzia de fonduri europene (prin programul SAPARD) au fost depuse spre finantare foarte multe proiecte de modernizare a cailor de acces rurale. Doar putine au trecut de furcile caudine ale standardelor solicitate si mult mai putine sunt, efectiv, in lucru. Mai tragic e ca, de multe ori, proiectele castigate s-au dovedit neviabile, prost gandite, chiar inutile. Ca argumente stau cateva dintre alimentarile defectuoase cu apa ale unor comune, Podul Istoric de la Sighet sau proiectul Solotvina-Costiui (pentru turismul balnear). Un exemplu recent din acesta serie negativa a fost iscat de decizia realizarii drumului de legatura dintre Barsana si Costiui, in detrimentul rutei Petrova - Valea Viseului. Eterna izolare Drumul, realizat cu finatare SAPARD si din bugetul local, va face legatura intre Barsana si Costiui si va trece pe valea Bradova, cale de vreo 8 km (dintre care 5 km sunt deja existenti, in varianta nemodernizata). Practic, este vorba despre legarea Vaii Izei de Valea Ronei, pe un traseu semi-montan foarte pitoresc, insa complet neviabil economic. Daca s-ar fi urmarit simplificarea legaturilor de acces in Maramuresul voievodal, s-ar fi depus un proiect pentru modernizarea deja existentului drum Barsana-Valea Muntelui-Petrova, drum care ar trebui doar consolidat si asfaltat. La auzul vestii ca “drumul european” va trece pe la Bradova si nu pe Valea Muntelui, satenii din ultimul catun al comunei s-au revoltat. Unul dintre localnici a argumentat reactia consatenilor prin numarul mare de oameni care vor ramane in continuare izolati: “pa valea asta sint 370 de case, mai multe ca in tat satu’ Nanesti. Fiecare primar ne-o promis ca ne-a face drumu’, da’ dupa ce o fo’ ales ne-o uitat. In iarna am platit din banii mei 500 de mii la tractoristu’ Primariei sa daie zapada la o parte, pana unde stau io, ca Primaria a dat ordin sa curete doar pana la scoala. Ii tare greu fara drum.” In mijlocul Vaii Muntelui exista o scoala, doua magazine, trei gatere si un drum dezastruos, greu practicabil chiar si vara. O batrana din catun, posesoare a unei voci de fumatoare pasionanta de “Carpati”, s-a plans ca: “pa valea Higii nu sa poate urca mai deloc. Am coborat asara-n sat, ca sa-mi ieu medicamente, si abia amu’, sara ma intorc inapoi.” Drumul ratacit Dar si dincolo, pe Bradova, mocneste scandalul. De aceasta data, unul organizat. La inceput de aprilie, bradovenii au trimis in Baia Mare o delegatie formata din 10 sateni, la “prefecta”, sa ceara devierea drumului pe unde cred ei ca e bine. Liderul lor, Petru Rosca, a explicat motivele: “s-o facut oarice falsuri la SAPARD. Primaria noasta o zas ca asfalteaza ulita Jbar, unde-i biserica veche, da’ acolo-i Susani! Pa Jbar sant 10 case, iar pa Valea Caselor sunt 18 case, biserici si trei scoli!” Pentru a fi inteles acest conflict iscat de ruta pe care va trece drumul SAPARD se cuvin cateva mentionari. Valea Caselor, care curge in Iza, paralel cu Valea Muntelui, se afunda adanc intre dealuri, inspre Petrova, in timp ce drumul de pe Bradova trece doar pe langa cateva case, pentru a ajunge in izolatul catun cu acelasi nume, iar apoi in Costiui. Practic se vor cheltui 30 de miliarde de lei din banii comunei, plus alte 30 de miliarde finantate de SAPARD, pentru a lega, prin pustietati, doua sate maramuresene. In acest timp, Vaile Satului si Muntelui, cu peste 550 de case, raman fara asfalt. “Oportunitatea” proiectului Bradova a fost “dovedita” de catre politicienii anilor 2003-2004, in mandatul fostului presedinte al Consiliului Judetean, Alexandru Cosma, respectiv al primarului Barsanei, Petru Cudrici. Suntem convinsi ca s-a comis o greseala. Inca una. Teofil IVANCIUC