Dragomireştiul vrea să redevină comună

Istoria e ciclică. După ce, în urmă cu peste un deceniu, comunele

din judeţ s-au grăbit să devină oraşe, acum, trendul e invers. Primii care au descoperit dezavantajele statutului de oraş sunt locuitorii din Dragomireşti care, din acest an, s-au trezit că au de plătit impozite mult mai mari impuse de Codul Fiscal. Rezultatul? Au început să adune semnături şi cer revenirea la statutul de comună.

Zilele trecute, locuitorii din Dragomireşti au organizat un protest în faţa primăriei oraşului. Nemulţumirea oamenilor a pornit de la faptul că, potrivit noului Cod Fiscal, impozitele pe terenurile agricole sunt mult mai mari decât ar fi în cazul în care Dragomireşti ar deveni comună. Astfel că, făcându-şi socoteala cu plusurile şi minusurile aduse de statutul de oraş, locuitorii din Dragomireşti cer revenirea la statutul de comună.

Oamenii nu s-au mulţumit doar cu protestul. Au început să adune semnături şi s-au prezentat la primărie. Vasile Cosor, primarul oraşului Dragomireşti, susţine că este de partea cetăţenilor şi că a înaintat deja solicitare la Prefectură în acest sens. Astfel că, săptămâna viitoare va avea loc o adunare la care vor lua parte atât locuitorii, cât şi reprezentanţii judeţului, pentru a identifica această posibilitate şi a găsi o soluţie care să-i mulţumească pe oameni. Primarul a convocat şi Consiliul Local care îşi va da votul pentru organizarea unui referendum. Numai că, procedura va dura destul de mult.

Primarul a arătat că s-a optat pentru minimul taxelor şi impozitelor prevăzute de noul Cod Fiscal, însă problema este că şi aşa există o diferenţă mare între nivelul coeficientului aferent unui oraş şi cel al unei comune, astfel că, dacă Dragomireştiul ar reveni la statutul de comună, oamenii ar avea de plătit mult mai puţin: „Există mare diferenţă între oraş de gradul trei, unde coeficientul e 3,2 şi la comună e 1,3. Dacă era la oraş 1,8 – 1,9 era mai treptat, dar dintr-o dată a sărit la 3,2”, a mai precizat Vasile Cosor.

Noul Cod Fiscal le-a adus dragomireştenilor, printre altele, modificări precum plata impozitului pentru terenurile de sub casă şi pentru anexe. Primarul a explicat că: „Mâine (vineri, n.red.) avem şedinţă de consiliu, vom discuta un proiect de hotărâre privind acceptarea consiliului local să facem demersuri  conform legii referendumului şi pe urmă, miercuri, la 12, sunt invitaţi domnul prefect şi organele superioare de la judeţ să dea explicaţii oamenilor.

Problema a pornit de la faptul că sunt foarte mari diferenţe între taxele şi impozitele din Dragomireşti faţă de Bogdan Vodă. Codul fiscal are nişte greşeli.

Oraşul s-a înfiinţat în 2004, singurul avantaj a fost că anul trecut am primit buget mai mare. Şi cel mai mare dezavantaj a fost faptul că n-am putut accesa fonduri pe dezvoltare rurală. Şi, iată, au crescut şi taxele şi impozitele. Desigur, durează până va fi referendum, până se aprobă. Vom vedea, deocamdată se fac demersuri. Nici codul fiscal nu e bătut în cuie. Cert e că oamenii susţin revenirea la rang de comună”.  Vom reveni.

Oraşe pe bandă rulantă

Mai bine de jumătate dintre oraşele României au sub zece mii de locuitori, limita minimă impusă de lege pentru ca o localitate să poată deveni oraş. După 1989 s-au transformat în oraşe 61 de comune, cele mai multe în 2004. Acum, după ani de zile în care dezvoltarea s-a lăsat aşteptată, dar impozitele au crescut, tot mai mulţi locuitori ai acestor oraşe vor ca localităţile lor să redevină comune. În trei oraşe din ţară s-au organizat referendumuri pentru revenirea la statutul de comună. Aproape toţi cei prezenţi la vot au optat pentru vechiul statut, dar niciunul dintre referendumuri nu a fost validat din cauza prezenţei la vot (sub 50%).

Din cele 217 localităţi cu rang de oraş din România, 134 au sub zece mii de locuitori. Adică şase din zece oraşe nu îndeplinesc o condiţie minimă prevăzută de lege pentru a deveni localităţi urbane, aceea a populaţiei minime.

Mai mult, în 71 de oraşe, baia în locuinţă este încă un lux, această facilitate fiind prezentă în mai puţin de 55 la sută din gospodăriile acestor localităţi.

Cel mai mic oraş din judeţul Maramureş, conform datelor ultimului recensământ al populaţiei, este oraşul Dragomireşti, care are 3,2 mii locuitori.

Oraşul Dragomireşti este situat în estul judeţului Maramureş, în depresiunea Maramureşului, la 101 km de Baia Mare, 45 km faţă de Sighetu Marmaţiei şi 35 km faţă de Borşa şi Vişeu. Localitatea se întinde pe cursurile a două râuri care o străbat şi anume Iza şi Baicu. Dragomireştiul este aşezat la poalele Muntelui Ţibleş.