Dracusorul denominarii

Cacialmaua generata de leul greu a inceput! Comerciantii sunt obligati sa-si adapteze casele de marcat, autoritatile sa verifice respectarea legii, iar oamenii de rand sa se obisnuiasca sa primeasca, de exemplu, 3 milioane de lei rest, dupa ce au dat la casa o bancnota de 500 de lei! Faptul ca operatiunea are inca necunoscute pentru oamenii de rand nu pare sa afecteze insa pe directorul BNR Maramures, Gheorghe Branzei, care a refuzat sa informeze cititorii GAZETEI despre implicatiile denominarii. Leul este egal cu euro! Nu e o gluma, dar expresia necesita o completare: ca dimensiune. Dupa cateva zile “fara bani”, Romania a inceput inlocuirea leului vechi. In luna iulie, romanii vor castiga ca in 1959. Numai ca sloganul lansat de Mugur Isarescu (guvernatorul BNR), “nimic nu se castiga, nimic nu se pierde, totul se simplifica”, pare sa se confirme doar pe jumatate. Operatiunea de denominare va avea costuri, unele inca nebanuite. Dar si parti “roz”. O schimbare benefica va fi refacerea puterii de cumparare a monedelor, care astazi sunt socotite maruntis, adica romanii isi vor reevalua atitudinea fata de monede, dar marile magazine si bancile vor trebui sa faca fata operarii unei cantitati imense de metal. Piata romaneasca va fi invadata de peste 1,5 miliarde de monede, din cauza reintrarii in circulatie a “celebrului” ban. Adica, in termeni bancari, cam un sfert din numerarul aflat in circulatie va fi emis in lei noi. Guvernatorul BNR sustine ca 1 iulie ar trebui sa marcheze incheierea unui ciclu inflationist si intrarea intr-o perioada de stabilitate a preturilor, explicand ca “spaima rotunjirilor” a fost risipita deja de afisarea dubla, numai ca “spaimele” aduse de leul greu nu se rezuma la asta. Pe langa costurile de denominare, apar si problemele generate de speculanti. Cei care pot profita de “criza” bancomatelor si a bancilor sunt in special casele de casele de schimb, dar si magazinele. Motivul? In acesta perioada, cele mai multe case de marcat se afla in stand-by, adica in plin proces de adaptare la noua moneda, iar clientii pot primi cel mult bonuri “de mana”. Si asta doar la cerere. Deci, ne putem astepta la orice. Elena Carausan, inspector-sef Oficiul pentru Protectia Consumatorilor Maramures, a declarat: “am inteles ca vor face contabilitatea intr-un registru special, iar catre consumatori vor elibera la cerere bonuri sau facturi, scrise de mana. E posibil sa apara sa probleme, e situatia tuturor agentilor economici pentru ca nu au case de marcat in magazine, iar majoritatea consumatorilor nu vor primi chitante. Iar in aceasta perioada, agentii economici nu sunt obligati sa elibereze chitante, recomandarea Ministerului Finantelor e sa se elibere chitante la cerere. Este o situatie care va avea consecintele de rigoare. E posibil si ca acest curs de schimb stabilit de BNR pentru zilele nebancare sa fie modificat de casele de schimb valutar. Agentii economici au uneori o doza de smecherie si profita de absolut orice vid legislativ sau neclaritate. Rezultatele se vor vedea in sesizarile primite de noi.” In ceasul al doisprezecelea Criza agentilor economici putea fi evitata sau cel putin diminuata, daca nu se aplica principiul romanesc “lasa pe maine ce poti face astazi”. Desi stiau de o buna bucata de vreme ca trebuie sa-si adapteze aparatele de marcat la noua moneda, agentii economici s-au inghesuit sa respecte legea pe ultima suta de metri, adica abia spre finele saptamanii trecute. Liviu Varga, director Art Serv SRL, a declarat: “ca de obicei, in Romania legile se fac prost, nu sunt clare lucrurile pana in ultimul moment. Lumea e innebunita ca nu mai stie ce sa faca. Costurile depind de aparatele de marcat si pornesc cam de la 500.000 de lei. Nu sunt niste costuri deosebite. E acest obicei prost, pentru ca toata lumea asteapta pana in ultimul moment. Dupa experienta pe care o avem, nu credem ca se va termina toata treaba nici macar in luna iulie. Noi modificam si aparatele taximetrelor, dar au venit foarte putini, nu se grabesc.” Desi o buna parte dintre afacerile oneroase care se vor naste o data cu leul greu abia acum ies la iveala, directorul BNR Maramures, Gheorghe Branzei, a refuzat sa discute despre implicatiile denominarii, din cauza de deranj la un articol! Probabil Branzei nu stie ca obstructionarea accesului la informatiile de interes public nu e o cale legala de reactie la propriile-i suparari. Si asta daca nu datorita asumarii de catre BNR a obligatiei de a colabora cu mass-media in vederea informarii populatiei, macar de dragul Legii 544/2001 sau a simplului fapt ca BNR este o institutie publica si nu un SRL al familiei sale. “Peste 10 ani trecem la euro!” “Dimensiunile noilor bancnote au fost stabilite luand in calcul faptul ca, dupa integrare, Romania va trece la euro. Ca dimensiune, 1 leu este egal cu bancnota de 5 euro. Va fi un avantaj cert pentru viitor deoarece, atunci cand vom trece la euro, costurile adaptarii bancomatelor vor fi mai mici. Va dura intre 8 si 10 ani pana cand Romania va trece la euro. Noi pastram leul ca bancnota.” - Mugur Isarescu, guvernatorul sef al Bancii Nationale a Romaniei Noile bancnote l Bancnota de 1 leu = 10.000 lei vechi; este verde si are imprimat portretul lui Nicolae Iorga. Ca dimensiune, este identica cu hartia de 5 euro. l Bancnota de 5 lei = 50.000 lei vechi; este lila-violet si are imprimat portretul lui George Enescu. Ca dimensiune, este identica cu bancnota de 10 euro. l Bancnota de 10 lei = 100.000 lei vechi; contine nuante de roz si are imprimat portretul lui Nicolae Grigorescu. Dimensiunea e egala cu cea a bancnotei de 20 euro l Bancnota de 50 lei = 500.000 lei vechi; contine nuante de galben si vernil si are imprimat portretul lui Aurel Vlaicu. Dimensiunea e egala cu cea a bancnotei de 50 euro. l Bancnota de 100 lei = 1.000.000 lei vechi; contine nuante de albastru-violet si are imprimat portretul lui I.L. Caragiale. Ca dimensiune, este identica cu bancnota de 100 euro. l Bancnota de 500 lei - emisiune noua. Are imprimat portretul lui Mihai Eminescu si predomina nuantele verde inchis si deschis. Dimensiunea este egala cu cea a bancnotei de 200 de euro. Ioana LUCACEL