Două staţii de epurare biologice cu stuf vor fi inaugurate în două sate din Maramureş

În cadrul proiectului „Dezvoltarea unor tehnici ecologice pentru agroturismul din România” vor fi inaugurate  joi, 15 octombrie 2015, două staţii de epurare biologice (cu pat de stuf) în localităţile Vadu Izei şi Mara din judeţul Maramureş. Proiectul este realizat cu fonduri Norway Grants alocate de către Guvernul Norvegiei prin Innovation Norway, organizaţie norvegiană care, prin programul Green Industry Innovation Romania, a pus la dispoziţie fonduri pentru realizarea mai multor obiective privind ecologia în agroturismul din România. Sistemul norvegian de management a apelor reziduale ce foloseşte filtre cu pat de stuf va fi unic în România, fiind dezvoltat cu sprijinul NIBIO (Norwegian Institute of Bioeconomy Researh).

Cluj, 8 octombrie 2015 -  Promotorul proiectului Dezvoltarea unor tehnici ecologice pentru agroturismul din România este Fundaţia Heifer Project pentru România având ca parteneri NIBIO (Norwegian Institute of Bioeconomy Researh) şi Fundaţia OVR „Agro-Tur-Art”, Vadu Izei - Maramureş.

Proiectul propune ecologizarea agroturismului pe diferite nivele de intervenţie urmărind realizarea următoarelor obiective: 

- construirea a două sisteme pentru tratarea biologică a apelor reziduale, prin filtre biologice (cu pat de stuf) pentru facilităţi agroturistice şi gospodării învecinate;

- ecologizarea sistemului de gestionare a deşeurilor pentru gospodării agricole, prin construirea de modele practice de colectare selectiva si compostare a deşeurilor biodegradabile: construirea a 50 de lădiţe pentru compost organic;

- prevenirea contaminării pânzei freatice prin construirea a zece platforme de depozitare a gunoiului de grajd;

- crearea şi distribuirea în zonele turistice rurale, a ghidului celor mai bune practici de ecologizare a sistemelor de tratare a apelor reziduale, a compostului organic, a sistemelor de stocare a gunoiului de grajd.

Staţiile de epurare cu stuf care vor fi inaugurate în localităţile Vadu Izei şi Mara au ca principali beneficiari pensiunile „Casa Borlean” (Vadu Iezei) şi „Pintea Haiducul” (Mara). Pentru ambele locaţii s-a avut în vedere un număr de 30 de persoane per locaţie şi un volum maxim de ape uzate zilnic de 4,68 mc per locaţie. Aceste cifre corespund volumului de ape uzate generat de 5 sau 6 gospodării, respectiv 30 de persoane pe sau 5 mc/zi, în conformitate cu standardele norvegiene.

Poluarea reprezintă una dintre cele mai mari provocări de mediu din ţară. Particularizând, sistemul de management al apelor reziduale din România, în special în zonele rurale, se caracterizează prin protecţia insuficientă a resurselor de apă. Un procent foarte mic al populaţiei rurale este conectat la sistemele de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere.  De asemenea, platformele impermeabile pentru gunoiul de grajd sunt rare. – a declarat Dr. Ovidiu Spînu, Director Heifer România.

Volumul apelor reziduale evacuate în ultimii ani a fost de peste 4.000 milioane m3/ an, din care aproape 65%  trebuie să fie tratate. Din volumul total de ape reziduale care trebuie purificate, aproximativ 21 % sunt suficient tratate, în timp ce restul de 79 % al apelor reziduale în totalitate netratate sau insuficient tratate au fost evacuate în receptorii naturali. Acest lucru se datorează în principal lipsei facilităţilor de tratare sau insuficienţa lor din întreaga ţară.

Această problemă este abordată prin proiectul “Dezvoltarea unor tehnici ecologice pentru agroturismul din România”. Punerea în aplicare a unor astfel de sisteme va preveni contaminarea pânzei freatice şi poate duce la utilizarea mai eficientă a gunoiului ca îngrăşământ. Consider că este o iniţiativă extrem de importantă pentru dezvoltarea durabilă în România şi îmi doresc să fim un exemplu de bune practici în acest sens., a adăugat Ovidiu Spânu.

Unul dintre cele mai eficiente sisteme de tratare naturală pentru îndepărtarea materiilor organice, a nutrienţilor şi a bacteriilor şi altor agenţi patogeni îl reprezintă paturile de filtrare/cu zone umede. Eficienţa acestor sisteme în îndepărtarea principalilor poluanţi este relativ ridicată, 90% CBO, >50% N, >90% P şi >99% bacterii. În Norvegia, sistemele cu flux orizontal de ape uzate sub suprafaţa patului sunt utilizate în mod obişnuit, astfel că zonele umede sunt clasificate în Norvegia ca zone umede construite cu flux subteran orizontal (HSFCW).