Două filme de la Festivalul „Astra Film” vor fi prezentate în Maramureş

În urma Festivalului Astra Film de la Sibiu, scriitorul Nicoară Mihali va aduce în Maramureş două filme care vor fi prezentate în instituţiile de învăţământ. Unul este destinat profesorilor, pentru că are tema „şcoala viitorului”, iar celălalt este destinat elevilor, care vor rămâne surprinşi să vadă ce eforturi fac unii copii pentru a ajunge la şcoală, pentru că sunt conştienţi că singura lor şansă pentru un viitor mai bun este educaţia.

În perioada 6 – 12 octombrie, Sibiul a avut din nou unul dintre cele mai „teribile fenomene culturale” care există în România după ’89. Este vorba de Festivalul de Film Documentar Antropologic „Astra Film”. Anul acesta a fost o ediţie inedită, pentru că nu s-a mai desfăşurat într-o singură sală, ci în 5 locaţii. În decursul unei săptămâni s-au vizionat în cele 5 locaţii peste 50 de filme în premieră şi au fost 60 de mii de spectatori.

De ce-i interesează pe maramureşeni subiectul? „Acest festival este extraordinar de important pentru că din nou, prin prietenia cu Dumitru Budrala, directorul Festivalului, voi reuşi să aduc pentru prima dată în Maramureş şi filme documentare pentru profesori. Pentru că s-a făcut un experiment şi s-a prezentat un film la vreo 300 de dascăli din judeţul Sibiu, care se numeşte „Alfabet”, unde sunt pledoariile celor mai mari psihopedagogi ai lumii care au gândit cum va fi şcoala viitorului. Şi acest film a avut un extraordinar succes printre dascălii de la Sibiu şi prin intermediul Festivalului va ajunge cât de curând şi în Maramureş. Nu vreau să divulg detalii despre cum va arăta „şcoala viitorului”, vreau să iau părerile dascălilor după ce vor viziona acest film.

De asemenea, a fost prezentat un film despre care Nicolae Manolescu, care

l-a văzut în premieră la Paris, spune că „au ieşit spectatorii cu lacrimi în ochi”. De fapt, este un film care va intra sub genericul „Dimineţile lumii” – proiectul meu pe care-l desfăşor de 4 ani în Maramureş şi judeţele limitrofe. Filmul se numeşte „Drumul spre şcoală”. Este un film tulburător. Deşi ţine o oră şi 10 minute, elevii vor descoperi copii care trăiesc în diferite colţuri ale lumii şi cu toate riscurile pornesc spre cunoaştere.

De exemplu, copiii din Kenia pleacă în fiecare dimineaţă prin savana plină de animale sălbatice care le pune viaţa în pericol, aleargă 15 km spre şcoală. Ei bine, copilul care apare în film îşi doreşte să devină aviator. Şi culmea este că după realizarea acestui film, o şcoală din Franţa i-a oferit o bursă şi acel copil este acum aproape de acel vis. Apoi, este o altă poveste extrem de emoţionantă, a doi copii, frate şi soră, din Argentina care trec prin Podişul Patagonia în fiecare dimineaţă, călare pe un cal. Merg 20 km şi parcurg drumul în două ore doar pentru a învăţa. Este nemaipomenit filmul care arată călătoria copiilor din întreaga lume spre şcoală. Pentru că tinerii îşi dau seama că din colţurile izolate şi din viaţa grea pe care o duc singura şansă spre mai bine este şcoala.

Asta în timp ce în România copiii sunt duşi cu maşina la şcoală, şi dacă s-ar putea, ar fi răsturnaţi din maşină direct în bancă, pentru a nu face niciun efort. Filmul acesta oferă o lecţie nemaipomenită. Directorul Festivalului de la Sibiu mi-a promis că îmi oferă şi acest film pe care îl voi prezenta în şcolile din Maramureş şi împrejurimi. Filmul îl voi prezenta prima dată la Sighetu Marmaţiei, la circa 4 mii de elevi, iar asta se va întâmpla în toamna aceasta”, explică dr. Nicoară Mihali, scriitor.

Competiţia de la Festivalul de anul acesta a debutat sub tema războiului. „Şi pe bună dreptate, primul care a primit Marele Premiu este „Maidan”, a unui regizor din Ucraina. Acesta a pus o cameră de filmat şi a urmărit toate evenimentele din piaţa centrală din Ucraina. De fapt, filmul lui este un fel de rechizitoriu îndreptat împotriva lui Putin, care a declanşat o campanie de teroare de la Moscova asupra Ucrainei. Acest film este considerat un adevărat documentar istoric şi în acelaşi timp o operă de artă. Este un film cu mult curaj şi are o viziune de bisturiu asupra evenimentelor directe din stradă. Ca o curiozitate, Cetatea Sibiului a găzduit un spectacol inedit, cu 40 de soldaţi îmbrăcaţi în uniforme româneşti, austro-ungare şi germane, dintre care 3 erau din Maramureş.

De asemenea, trebuie ştiut că filmul românesc a ajuns într-o formă extraordinară. O tânără, Teodora Ana Mihaia a realizat filmul: „Ne întâlnim în august”. Este vorba despre destinul unei mame care, părăsită de soţ, se duce să muncească în Italia să le asigure existenţa celor 3 copii de acasă. Şi ea, cu un telefon, îi dirijează pe copii să meargă la şcoală, să-şi facă mâncare etc. Deci, în perioadele ei libere, are program cu copiii ei prin telefon. Filmul este răscolitor. Cel mai bun film documentar din Europa a fost considerat la Festival un film al unei regizoare din Rusia, care a fost premiată pentru solidaritatea umană   pe care o descoperă într-o lume săracă. Este vorba de armate întregi de ruşi care se duc să doneze sânge pentru că nu au ce să mănânce a doua zi, şi trăiesc din donare de sânge”, a adăugat scriitorul Nicoară Mihali.

Juriul de anul acesta al Festivalului de la Sibiu a fost format din 10 specialişti, regizori şi antropologi din Anglia, Ucraina, SUA, Franţa şi Japonia, iar din România au fost regizorul Cristi Puiu şi realizatoarea de emisiuni culturale, Eugenia Vodă.