Doctorul criticii de arta

Carte de vizita: Rodica Matei s-a nascut in 1945, la Lupeni. A abslvit Institutul de Istoria Artei, sectia Istoria si Teoria Artei. Este muzeograf si istoric de arta. Din 1968, a parcurs, in cadrul Muzeului de Arta al Romaniei, toate treptele ierarhice (a fost conservator si a „pastorit” colectia de sculptura romaneasca), ajungand in 1994 director adjunct al muzeului. In acest an a obtinut doctoratul (inceput la Universitatea din Bucuresti si definitivat la Universitatea din Oradea), cu o lucrare referitoare la istoriografia si critica de arta romaneasca intre 1865 – 2000. A organizat mai multe expozitii importante, dintre care trebuie amintite noua expunere a Galeriei Nationale de Arta Moderna (redeschisa in 2001) si noua expunere a unei parti din Muzeul colectiilor de arta. Rodica Matei considera ca expozitiile importante pe care le-a realizat sunt adevaratele carti de vizita care o recomanda in specialitate. Regreta ca un segment al artei romanesti, cel care reprezinta perioada 1950 – 2000, nu se regaseste nicaieri, cu toate ca este extrem de important, si crede ca mai e mult de lucru in ceea ce priveste educatia publicului vizitator din Romania. Reporter: Ce se va schimba in statutul muzeelor dupa 1 ianuarie 2007? Rodica Matei: Cred ca vor fi schimbari. Banuiesc ca va exista o colaborare mai usor de realizat intre muzeele din Romania si cele din Europa. De fapt, din cate stiu eu, a si inceput un fel de colaborare, nu de mare anvergura, din cauza problemelor financiare. Stiu ca muzeul din Constata a avut un proiect foarte frumos cu muzeele tarilor riverane Marii Mediterane. Proiectul a avut ca rezultat si o carte extrem de interesanta despre istoria orasului Constanta. Cred ca relatia asta intermuzeala va fi mai usor de realizat. Rep.: S-ar putea ca anumite muzee din tara sa se confrunte cu reale probleme. Se vorbeste chiar de faptul ca unele ar putea chiar sa fie desfiintate. R.M.: Unele chiar merita sa fie desfiintate. Vorbesc foarte serios. Politica asta care a fost foarte draga conducerii Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste inainte de 1989, ca fiecare oras sa aiba un muzeu, ca fiecare judet sa repete o expunere a Galeriei Nationale, de la inceputurile picturii moderne pana in zilele noastre, mi se pare complet gresita. Cred ca muzeele care ar trebui sa ramana sunt muzeele care au o personalitate a zonei, sa nu repete ceea ce se afla in marele muzeu al tarii, sa nu arate o evolutie a artei romanesti de la inceputurile ei si pe tot teritoriul tarii. Nu e normal sa expui chiar si un Grigorescu sau un Andreescu fara sa tii cont daca lucrarile respective au o calitate expozabila sau nu. Asta mi s-a parut o mare greseala care continua sa functioneze in virtutea inertiei. Pe de alta parte, sunt cateva muzee, cum este cel din Baia Mare, care au un profil foarte precis si foarte necesar. Rep.: Ce parere aveti despre colectiile de arta care primesc statutul de muzeu? R.M.: Acest statut poate fi acordat doar de Ministerul Culturii si Cultelor, la recomandarea Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor. Sunt convinsa ca aceasta comisie, care e formata din personalitati in domeniu, nu ar putea sa acorde statutul de muzeu unei institutii care nu merita acest statut. Problema financiara Rep.: Cam toate muzeele au probleme. Cu ce probleme se confrunta muzeul d-voastra? R.M.: Muzeul nostru este cel mai mare muzeu de arta din tara si a inceput sa intre in circuitul international. Am inceput si noi sa facem expozitii in strainatate. Inca mai este deschisa o expozitie Grigorescu la Barbizon, expozitie realizata de muzeul nostru. Am mai avut o expozitie despre impresionismul romanesc in 1995, la Paris si Tokyo. Patrimoniul romanesc a inceput sa circule. Problema cu care ne confruntam din acest punct de vedere este problema financiara, pentru ca este extrem de dificil sa realizezi o expozitie in strainatate cu un buget mic, ori bugetul pe care ni-l da noua Ministerul Culturii se canalizeaza deocamdata pe alte probleme, importante si ele, chiar foarte importante. Anul trecut am avut o mare expozitie, „Umbre si lumini”, reprezentand patru secole de pictura franceza. A fost o expozitie gandita initial pentru Budapesta si Varsovia. A fost un cadou facut de Franta celor doua tari, pentru integrarea in Uniunea Europeana si intamplarea a facut ca ministrul de atunci al culturii din Franta sa viziteze Romania. Ministerul nostru ne-a „poruncit” sa facem o expozitie cu ocazia acestei vizite. Am realizat o expozitie cu lucrarile unor pictori romani care au pictat in Franta si ne-a iesit destul de bine. Ministrul francez a apreciat-o in mod deosebit si a luat hotararea ca expozitia pentru cele doua tari sa vina si in Romania. Asa s-a ajuns sa avem acea expozitie minunata de pictura franceza. Geza Vida si „fenomenul Baia Mare” Rep.: Cum vedeti comertul cu arta in Romania de azi? Din pacate, a inceput sa aiba un cuvant greu de spus comertul cu arta din Romania, care este execrabil, dar conteaza din ce in ce mai mult. A devenit mai influent decat muzeografia. El impune valori si pune in discutie niste nume. E drept ca de unele nu am auzit niciodata si va rog sa ma credeti ca am un inventar destul de complet al artistilor romani contemporani. Rep.: Ce artist maramuresean vi se pare remarcabil? R.M.: Remarcabil mi se pare Geza Vida si m-am bucurat foarte tare cand am intrat in Muzeul de Arta din Baia Mare si i-am vazut lucrarile. Am facut si un catalog cu operele lui. In rest, nu cunosc foarte multi artisti din Baia Mare. Din pacate, nu pot sa spun ca as cunoaste foarte bine nici fenomenul „Scoala de pictura de la Baia Mare”, dar ii simt lipsa in expozitia permanenta. Sunt cateva lucrari, dar nu cred ca sunt cele mai reprezentative si nici artistii nu cred ca sunt cei mai reprezentativi. Dincolo de Carpati, acest fenomen, „Scoala de la Baia Mare”, nu este apreciat la valoarea lui. Scoala de la Balcic a inceput sa fie recunoscuta si promovata, cu toate ca nu are importanta „fenomenului Baia Mare” in istoria artei romanesti. Optiuni si argumente Michelangelo sau Rodin? Michelangelo. Nicolae Grigorescu sau Corneliu Baba? Grigorescu. NotreDame din Paris sau Marea Moschee din Cordoba? Din pacate, n-am vazut niciuna dintre ele. Mitologia greco-romana sau mitologia egipteana? E o intrebare mai grea... Cred ca egipteana. Beethoven sau Chopin? Beethoven. Ioan BOTIS ibotis@gazetademaramures.ro