Curs valutar
Euro
4.5680 RON
Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc
1.4823 RON
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
bonta emese pe 29.02.2024 la 09:22
Domnilor ziaristi, sunteti intr-o grava eroare din nou, sunt in muzeu de pe vremea lui Ceausescu, domnul Alexa 
G. Buju pe 16.01.2024 la 01:04
Felicitari lui !
Bun si de cinste Morosan !!
De mirare e ca polutucii din acelashhh aluat moroseni nu fac
Pompiliu Barbu pe 14.11.2023 la 16:08
Un om deosebit! De ar face fiecare roman pe sfert din ce a facut acest om Romania ar fi departe!
Nelu Botiș pe 29.09.2023 la 14:27
1. Stimate domnule Teremtus, cu tot respectul, vreau sa va comunic faptul ca Bonta Emese nu va respecta.
2.
Duminică , 11 Martie , 2012
Doamnele sănătăţii maramureşene
De la pionerele sănătăţii româneşti, trecând prin povestea plină de dăruire a Reginei Maria, doamnele au adus întototdeauna un plus de profesionalism şi dăruire sistemului de sănătate. Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” Baia Mare nu face excepţie de la această regulă. De 8 Martie vă prezentăm trei doamne din structura de conducere a instituţiei de sănătate: Lucia Bozga, directorul de îngrijiri, Marcela Checicheş, directorul financiar-contabil şi Mella Monica Goga, şef serviciu Runos.
Reporter: Au doamnele o aplecare spre meseria de asistentă medicală sau de medic?
Lucia Bozga: Ţine de structura noastră. Femeia prin definiţie este mamă. Ori „profesia asta” necesită atribute de îngrijire. De aceea, termenul englezesc este „nursing” de la „a îngriji”. Şi folosim cuvânt „îngrijiri de sănătate”.
Dar nu este o meserie deloc uşoară. Ai de-a face cu moarte, cu decrepitudinea. Când am început să lucrez în terapie intensivă acum 37 de ani, avem un salon, 31 cu 7 avorturi grave. Eram foarte tinere, aşa am reuşit să rezistăm. Apoi am stat 15 ani în urgenţă. Tot traseul meu profesional a fost aşa de altfel, terapie intensivă, apoi sală de operaţii, apoi urgenţă. Apoi am început managementul policlinicii şi acum fac parte din structura de conducere a spitalului. Cu cât te maturizezi însă, conştientizezi şi mai mult ce înseamnă moartea.
Fără vocaţie, această profesie nu duce nicăieri.
Rep.: Este adevărat mitul rezistenţei mai ridicate a doamnelor la durere?
L.B.: Da este adevărat. În spital nu vorbim însă doar de rezistenţa la durerea fizică, ci şi de rezistenţa psihică. Rezistenţa la stres, la o muncă grea, cu responsabilitate, făcută mereu contra cronometru.
Rep.: Ce modele aţi avut?
L.B.: Doamna Gabriela Bocec, o doamnă deosebită. Asistentă medicală, a terminat psihologie. Şi multe asistente să ştiţi că au făcut studii superioare, dar s-au întors la profesia de bază. Doamna Bocec era preşedinta Asociaţia de Nursing şi a vorbit în Congresul Statelor Unite.
Rep.: Cum a fost trecerea spre management?
L.B.: Fac management demult. De 13 ani. Am fost asistentă şefă la nivel de policlinică, era o funcţie de director şi aceasta. Am pornit cu o experienţă serioasă. Aşa că în momentul în care am fost numită director, în 2008, nu mi-a fost greu.
Rep.: Un mesaj pentru doamnele din Spitalul Judeţean.
L.B.: Este un prilej să le mulţumesc tuturor, medici, asistenţi, personal auxiliar. Ei ţin greul acestui spital cu resurse câte avem, îşi organizează muncă şi îşi fac bine treaba. Le mulţumesc şi doamnelor infirmiere, tuturor, pentru efortul colectiv de a se adapta contextului şi vremii, de a-şi face treaba cu profesionalism şi dăruire.
Reporter: De când lucraţi în spital?
Mella Monica Goga: În acest an împlinesc 12 ani. Noi suntem aproximativ 2000 de oameni în total, plus pacienţi, plus 800 de internări. Suntem o mică uzină.
Rep.: Cât de greu este să ţineţi în mână resursele umane dintr-o „uzină” imensă?
M.M.G.: E foarte greu. Ne chinuim cu legislaţia, dar cu ajutorul sistemul informativ, ţinem totul organizat. Sunt oameni buni, cu vechime şi în acest compartiment. Cel mai greu e să faci faţă hăţişului de legi.
Rep.: Cea mai mare provocare?
M.M.G.: Cea mai mare provocare a fost în 2010, să calculăm noua salarizare, potrivit noii legi şi să avem o relaţie bună cu angajaţii, să-i facem să înţeleagă. N-a fost uşor să le tai 25% din salariu, să nu poţi face evaluări, creşteri salariale. Dar sunt înţelegători şi lucrează din plăcere.
Practic noi am rămas la salariile îngheţate din 2009, din care am pierdut 25% şi am recuperat din ianuarie 2011 15%.
Rep.: Câţi angajaţi are serviciul Runos?
MMG: Suntem opt angajaţi, toate doamne. Nu avem niciun coleg bărbat. Doamnele sunt mai înclinate spre munca cu oamenii şi lucruri mai migăloase.
Avem răbdare în acest hăţiş birocratic. Anul trecut am ieşit foarte bine, fără să angajăm personal din afară, ne-am descurcat cu redistribuiri între secţii. Am reuşit să ne încadrăm în buget, să nu depăşim plafonul de 70%. N-a fost uşor nici asta, dar trebuie să spunem că avem un personal minunat.
Rep.: Cât la sută din personalul spitalului sunt doamne?
MMG: Peste 80% sunt doamne, putem spune că doamnele ţin spitalul.
Reporter: Domeniul cifrelor este unul al doamnelor?
Marcela Checicheş: Se pare că le place doamnelor să gestioneze cifrele. În acest compartiment noi avem 15 doamne în total. În general sunt tinere, media e undeva la 40 de ani, toate sunt cu studii superioare, multe cu master. Volumul de muncă este mare. Este greu pentru că nu lucrăm cu o sursă de finanţare, lucrăm cu 5 surse de finanţare şi pe fiecare se urmăreşte fiecare leu unde se cheltuieşte.
Rep.: Cum apreciaţi contractul cu CAS pe acest an?
M.C.: Este destul de bine, dar nu acoperă decât nouă luni şi jumătate din an. Din octombrie rămânem fără finanţare, dar asta e o regulă, se întâmplă în fiecare an. Vor fi cu siguranţă rectificări de buget care să acopere tot anul.
Rep.: Cum a fost anul trecut din punct de vedere financiar?
M.C.: Foarte bun. Dar acest lucru se datorează Consiliului Judeţean. Din banii primiţi am reuşit să acoperim toate cheltuielile de întreţinere. Anii trecuţi nu am avut atâţia bani şi am dus-o greu. Anul trecut a fost chiar un an bun.
Rep.:Din punct de vedere al investiţiilor în aparatură?
M.C.: Am avut nişte reparaţii capitale din bugetul Ministerului Sănătăţii şi fiind spitalul în reabilitare am investit fondurile în reparaţii capitale de aparatură. Anul acesta vom investi în aparatură, vrem să luăm RMN-ul. Am avut şi sprijin din partea unor agenţi economici ca şi Italsofa.
Rep.: Ce investiţii sunt preconizate pentru acest an?
M.C.: Se pare că vom primi în jur de 5 milioane de RON pentru urgenţă şi atunci se va face toată urgenţa, se va extinde, se va adapta normelor.
Rep.: Un mesaj pentru colegele dvs?
M.C.: Să fie sănătoase în primul rând şi să se bucure de primăvară.
Comentariile celorlalți
Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.
Comentează acest articol
Adaugă un comentariu la acest articol.
