DIVERSE

* Interviurile GAZETEI: “Investiti in creierul romanesc!” Gilles Potvin, consilier comercial al Ambasadei Canadei


* TINERET
Sub semnul Regelui - Hai sa dam o raita prin licee. GAZETA a fost la Liceul ”Regele Ferdinand” din Sighetu Marmatiei

* INTERVIU
Interviurile GAZETEI: azi, Gilles Potvin, consilier comercial al Ambasadei Canadei

Investiti in creierul romanesc!

Doua zile, mai exact o zi si jumatate. Atat au stat in Baia Mare, la inceputul saptamanii trecute, Gilles Potvin, consilier comercial al Ambasadei Canadei, si Octavian Bonea, consilier Comercial al Serviciului Comercial Canadian. Timpul petrecut pe plaiurile maramuresene a fost prea scurt si programul prea incarcat pentru ca diplomatul canadian sa-si formeze o parere de nezdruncinat despre posibilele colaborari economice canadiano-maramuresene. Tara frunzei de artar, Canada, este mirajul multor romani. Legaturile comerciale dintre cele doua tari exista de multa vreme. Problema pe care trebuie sa o rezolve consilierul comercial al Ambasadei Canadei in Romania - chiar daca nu a fost enuntata explicit - este echilibrarea balantei schimburilor. La ora actuala, Romania exporta in Canada de trei ori mai mult decat importa din aceasta tara. Vizita consilierului economic al Ambasadei Canadei in Baia Mare a avut un dublu scop: cunoasterea realitatilor economice din acest colt de tara si identificarea oportunitatilor de colaborare.

Reporter: Una dintre principalele destinatii pentru romanii care doresc sa emigreze este Canada. De ce credeti ca ei aleg tara dumneavoastra: din cauza permisibilitatii legislative sau din cauza din cauza faptului ca exista probabilitatea sa se poata acomoda mai usor in Canada?
Gilles Potvin: Canada este o tara deschisa. Sunt multi romani care vorbesc limbile oficiale canadiene - franceza si engleza -, asa ca le este simplu sa comunice. Suntem deschisi pentru emigrare, exista programe de emigrare care in alte tari nu exista. Poate fi si mimetismul, multi romani care au plecat in Canada au prieteni care vor sa repete aceeasi experienta. Sistemul de asigurari sociale si programele sociale sunt foarte bune in Canada, oamenii se simt protejati. Legat de programele sociale si de asigurarile sociale suntem undeva intre o tara nord-americana si o tara europeana. Acesta este un alt factor care ii ajuta pe romani sa se simta ca acasa.
Rep: Prin ce se deosebeste Maramuresul din punct de vedere economic fata de alte zone ale Romaniei?
G. P.: Este foarte greu sa sa faci astfel de aprecieri dupa doua zile petrecute intr-un loc. Am fost surprins in mod placut de judetul acesta, dar inca nu mi s-au sedimentat niste idei foarte clare si nici nu am reusit sa-mi conturez un punct de vedere foarte clar. Asta se va intampla abia dupa ce voi analiza toate informatiile pe care le-am primit in aceste doua zile.
Rep: Ce considerati ca ii lipseste Romaniei din punct de vedere al relatiilor comerciale internationale: calitatea produselor sau lipsa unei strategii coerente de marketing?
G.P.: Putin din amandoua, dar in special strategia de marketing. Oamenii de afaceri romani trebuie sa devina mult mai familiarizati cu modul in care se fac afacerile in Europa de Vest si in spatiul nord-american.
Rep: Care sunt, in opinia dumneavoastra, diferentele de mentalitate dintre omul de afaceri nord-american si cel din Europa de Est?
G.P.: Oamenii de afaceri romani sunt cateodata prea linistiti si au prea multa rabdare in situatii in care un canadian, de exemplu, ar considera-o neproductiva si s-ar plange de ea. De asemenea, oamenii de afaceri romani ar putea accepta anumite situatii comerciale care ar fi total inacceptabile din punct de vedere al unui om de afaceri canadian. Nu stiu daca e vorba de o apatie, sau de o lipsa de speranta, daca si-au pierdut speranta unor schimbari reale. Cred ca asta este influenta asiatica in mentalitatea omului de afaceri roman. Putem vorbi si de comportamentul consumatorului final, care accepta produse chiar sub standardul calitativ unanim acceptat si nu sunt putin mai agresivi, adica sa-si cunoasca drepturile de consumatori si sa intervina in astfel de situatii. Sunt compromisuri pe care le fac aici, dar pe continentul nord-american sau in Europa de Vest niciodata nu le-ar accepta.
Rep: Care ar fi oportunitatile de afaceri pe care le-ati recomanda conationalilor dumneavoastra?
G.P.: Recomandarea mea este foarte simpla: investiti in oameni! Nu le-as recomanda sa investeasca, de exemplu, in uzinele Roman sau Tractorul din Brasov, care sunt in situatii delicate din cauza managementului defectuos. Aveti o scoala buna, laboratoare destul de bine echipate si oameni deosebiti. In Brasov, de exemplu, o firma canadiana a angajat 150 de specialisti romani. Este o investitie in creierul romanesc. Persoanele respective au un salariu care este peste media din Romania, deci au un nivel de viata crescut. Asta le-as recomanda celor care vor sa investeasca in tara dumneavoastra: investiti in creierul romanesc!

Instantanee

La intalnirea pe care a avut-o cu oamenii de afaceri baimareni - cu cei interesati, bineinteles -, Gilles Potvin le-a spus ca ar fi foarte bucuros daca ei ar lua in considerare si Canada in momentul in care doresc sa achizitioneze aparatura de ultima generatie. E drept, Europa Occidentala este mai aproape, dar distanta nu mai reprezinta un obstacol in zilele noastre. Gilles Potvin a prezentat si o succesiune de imagini ale produselor pe care Canada le-ar putea exporta. Ne-au atras atentia un autobuz (sunt 150 in Montreal) care nu functioneaza cu benzina, ci cu ulei de gatit care a fost deja folosit, telefoane celulare care pot fi folosite si ca organiser, pe care se pot primi si expedia e-mail-uri sau o instalatie de transformare a biomasei in gaz energetic. Cuta de pe fruntea lui Gilles Potvin nu era un semn de incrancenare. Era doar expresia unui om care a trebuit sa faca fata timp de doua zile unui program foarte incarcat. Atat el, cat si Octavian Bonea, care a facut si oficiile de traducator, stiu sa zambeasca.

Optiuni si argumente

Wayne Gretzky sau Zinedine Zidane?
Nu stiu.
Hochei sau fotbal?
Imi pare rau, nu ma pricep aproape deloc la sport. Stiu ca sunt multi tineri in Canada care practica fotbalul european, soccer, dar eu nu ma numar printre ei si nu pot da un raspuns clar.
Pescuit sau vanatoare?
Pescuit.
Iarna sau vara?
Categoric, vara.
Ski sau patinaj?
Prefer skiul, chiar daca nu-mi place iarna.
Niagara sau Alaska?
Niagara.
Claudia SITARU



* TINERET
Hai sa dam o raita prin licee. GAZETA a fost la Liceul ”Regele Ferdinand”

Sub semnul Regelui

Liceul ”Regele Ferdinand” (cunoscut drept ”Liceul Pedagogic”) este o institutie de invatamant cu traditie in Sighetu Marmatiei. In cadrul institutiei functioneaza si sase clase gimnaziale, opt primare si trei de gradinita. Invatate cu cei mici inca din liceu, cele care au optat pentru specializarea invatatoare-educatoare vor reusi sa comunice mai bine cu picii. Din poarta-n poarta, mai exact din liceu in liceu, saptamana aceasta am ajuns la Liceul ”Regele Ferdinand” din Sighet. Nu va lasati pacaliti de titulatura, nu este vorba de vreun liceu nou, este vechiul ”Pedagogic”. Desi s-ar spune ca este un liceu pentru fete, coridoarele lui sunt pline de baieti. Probabil ca vina o poarta noile profile. Pe langa cei mari, prin scoala misuna si cei de generala, ba sunt chiar si de gradinita. Asa au ocazia sa se obisnuiasca cu picii si cei de la profilul pedagogic. Le va fi mai usor cand vor intra in campul muncii. O scoala cu vechime! Ei bine, in incinta scolii, chiar se simte un iz de vechime care ar trebui schimbat. Chiar nu ar strica o schimbare de look pentru ”Regele Ferdinand”. Normal ca vina o poarta lipsa fondurilor. Cand s-or primi, ar fi bine sa nu se uite de toalete. Dar se ne vedem noi de treburi si sa cautam frumosii. Bogdan Rad (X D) si Andreea Circiu (XD) au fost nominalizatii celor de la “Ferdinand”. Mark Crijan (XI B) si Dana Romascan (X A) au fost alesi cuplul liceului.

Profil de liceu

S-a infiintat in 20 ianuarie 1862 si avea 12 elevi. Pe vremea aceea s-a numit ”Institutul Preparandial”. In 1919 s-a transformat in ”Scoala Normala” din Sighetu Marmatiei si avea sapte clase. De-a lungul timpului a avut mai multe denumiri. Azi se numeste Liceul ”Regele Ferdinand”. In anul scolar 2002-2003 a pornit cu un numar de aproximativ 900 de elevi. Alaturi de cele 16 clase de liceu, aici sunt si sase de gimnaziu, opt primare si trei de gradinita. La liceu exista doua clase de-a IX-a cu profil pedagogic (invatatoare-educatoare) si doua de-a XII-a (cu specializarea biliotecar-educator). La profil real exista specializarile de matematica-informatica, filologie si chimie-biologie. Liceul colaboreaza cu fundatia ”Hope and Home for Children”. Fundatia tine o data pe saptamana cursuri care pregatesc elevii pentru ingrijirea copiilor cu nevoi speciale. Cursurile se realizeaza in regim de voluntariat.

Capricioasa Andreea

Aleasa de ei si dintre ei, frumoasa liceului a fost desemnata Andreea Circiu (XD). Ii place sa se distreze si nu se da inapoi de la nimic. O seara in discoteca sau o excursie cu cortul este intodeauna binevenita. Discoteca ei preferata este ”Skyland”. Ca oricare fata, Andreea cocheteaza cu oglinda. ”Imi place sa ma aranjez, dar de fiecare data depind de timp. Dimineata, de exemplu, nu pot sa stau mult in fata oglinzii si atunci sunt gata in cinci minute”, marturiseste frumoasa. Si cum una din calitatile ei este punctualitatea, se va aranja in timp util pentru a ajunge la scoala inainte de fix. Nu-i place melancolia si cand simte ca o incolteste tristetea cauta ceva sa o binedispuna. Vesnic cu zambetul pe buze, Andreea va cauta acelasi caracter si la alesul inimii. ”Trebuie sa fie glumet. Imi place la nebunie sa rad si el trebuie sa ma binedispuna. In general, ma plictisesc repede. In ce priveste fizicul, nu am anumite tipare, trebuie doar sa aiba un aspect placut si sa nu fie musculos. Nu stiu de ce, dar intodeauna m-au intimidat barbatii impozanti”. Acum este singura, cei interesati trebuie sa aiba grija, frumoasei nu-i plac insistentii. Crede in iubire, dar nu a fost inca indragostita. Se pare ca de cele mai multe ori intervenea plictisul. ”Mi s-a intamplat de multe ori sa cred ca un baiat este mai special. Si cand il cunosteam mai bine, descopeream ca m-am inselat. E drept ca uneori imi dadeam seama ca este doar un capriciu.” Are incredere in ea si este convinsa ca va ajunge o persoana influenta.

Frumosul liceului
Muzica si calorifer

Chiar daca nu are ochi albastri si parul blond, Bogdan Rad (X D) a fost ales de fete ”frumosul liceului”. Sigur, nu intelegeti nimic. Va explica Bogdan. ”Mi-ar placea sa fiu blond si sa am ochi albastri. Cred ca as avea mai mult succes la fete. De exemplu, prietenul meu cel mai bun este blond cu ochi albastri si are succes la fete mai mare decat am eu”. Vom continua tot cu blonzi. Actorul lui preferat este Leonardo di Caprio. Ii plac si filmele lui, dar cel mai important este ca indeplineste cele trei conditii de baza: este blond, are ochi albastri si - sper ca nu aveti de gand sa ma contraziceti - are succes. Si cu asta am terminat cu blonzii. Lui Bogdan ii place sa mearga in discoteca. Adept al stilului house, discoteca ”Alex” este cap de lista printre preferintele lui. Nu poti fi un adevarat iubitor de muzica daca nu te stiu si vecinii, iar Bogdan se inscrie pe deplin in regula. ”Mi s-a intamplat de multe ori sa-mi bata vecinii in calorifer sau sa vina la usa. Mai imi spune si mama, cateodata, sa dau mai incet”. Ce sa-i faci, nu simti ca asculti muzica daca volumul este scazut. Ar trebui sa inteleaga si parintii treaba asta o data. Printre pasiunile lui se numara si sportul (prefera fotbalul si tenisul de masa). Si-ar dori sa practice fotbalul la un nivel mai inalt, dar in Sighet nu are aceasta sansa si inca nu s-a decis sa incerce mai departe. In ce priveste tenisul de masa, este cunoscut printre amatorii sportului cu mingea de celuloid. E normal sa fie asa, doar petrece cate patru ore zilnic la masa de ping-pong. Bogdan sustine ca este destul de bun, dar cand sunt implicate si pariuri nu joaca cu cei pe care ii stie mai buni decat el. Tatal lui este mult timp plecat de acasa si Bogdan este mai liber (toata lumea stie ca mamele pot fi induplecate mai usor). In ce priveste fetele, Bogdan nu este pretentios, trebuie sa fie draguta, dar cel mai important sa fie de incredere si sa se inteleaga bine. De doua saptamani, Bogdan este singur. Chiar daca ii pare rau dupa prietena lui, viata merge inainte. ”Problema era ca nu ne prea intelegeam. Ea avea mofturile ei, eu pe ale mele si am hotarat ca este mai bine sa ne despartim decat sa ramanem impreuna.”

Cuplul liceului
Relatie diplomata

Mark Crijan (XI B) si Dana Romascan (X A) sunt unul din cuplurile cunoscute din Liceul Pedagogic. S-au cunoscut pe coridoare si s-au placut. In urma cu un an si jumatate, Dana il privea pe Mark cu neincredere. ”Nu-l cunosteam si nu-mi era prea simpatic. Mi se parea prea increzut si nu am vrut sa ies cu el”. Privirea aprobatoare a lui Mark confirma versiunea ei. Dar el este o fire perseverenta si nu renunta usor. Nu a considerat refuzul drept ultimul ei cuvant si se pare ca nu s-a inselat. Astazi, Dana si Mark se simt bine impreuna si sunt deschisi in relatia lor. ”E bine ca putem vorbi orice unul cu celalalt. In general, suntem de aceeasi parere si nu avem discutii in contradictoriu”, incearca Mark sa descrie relatia lor. Adevarul il stiu ei mai bine. Asta nu inseamna ca totul este roz. Uneori, gelozia Danei mai ridica semne de intrebare. Cum Mark sta bine la capitolul diplomatie, ii explica pe indelete situatia. Pana acum se pare ca a fost destul de convingator.

Nominalizari

”Cel mai prof” - Simion Bogaldea (Fizica)
”Cea mai antipatica profa” - Agnes Strimbei (Chimie)
”Cel mai adevarat prof” - Ferenc Tackacs (Informatica)
”Cel mai cool(t) prof” - Toader Pop (Matematica)
”Cel mai obositor prof” - Iulian Stan (Educatie fizica)
”Cel mai de gasca prof” - Claudiu Chindris (Informatica)

Asa le spun ei

Prof de Fizica: Viorel Dragos - ”Jumbo”
Profa de Chimie: Agnes Strimbei - ”Xena”
Prof de Matematica: Toader Pop - ”Robin Hood”
Profa de Romana: Doina Voina - ”Peter Pan”
Prof de Economie: Felix Szabo - ”Gioconda”
Prof de Istorie: Ovidiu Sechel - ”Zorro”
Profa de Pedagogie: Rozaura Amanalachioaie - ”Shakira”
Profa de Biologie: Ileana Markus - ”Pusa”
Profa de Romana: Anca Cotet - ”Fata cu parul de foc”
Profa de Geografia: Claudia Rus - ”Adormita din frumoasa padure”
Profa de Engleza: Diana Pozman - ”Tanara si nelinistita”
Profa de Psihologie: Anamaria Elek Borlean - ”Freud”
Profa de Istorie: Lucia Paraschiv - ”Santa Lucia”