Distrugătorii de mituri pentru scepticii din economie

Octavian şi Adrian Nistor din Seini sunt doi fraţi care demonstrează că nu este o regulă că tinerii „toacă” banii părinţilor, ba mai mult, pot duce mai departe afacerea cu succes. Urmează o poveste reală şi o lecţie cum se poate face performanţă în „economia reală” din ziua de azi.

Octavian Nistor este un fost handbalist din perioada de aur a Minaur-ului, ajungând chiar să fie selecţionat în lotul naţional de tineret. Iar fratele lui, Adrian Nistor, a jucat rugby la Universitatea Cluj. Ei au preluat în 2003, de la tatăl lor, firma Nistem din Seini, o firmă care funcţiona deja din 1991. De obicei, firmele ridicate de părinţi sunt „tocate” de copiii care preiau afacerea. Dar nu şi în acest caz: „Nu am stricat firma, pentru că la noi acasă a fost o regulă foarte simplă: dacă ai de învăţat, du-te învaţă, dacă nu ai de învăţat, hai la lucru. De exemplu, când s-a ridicat benzinăria, eu cu fratele meu am făcut betoane de ne-au sărit capacele. Aşa am înţeles valoarea lucrului şi mă bucur că părinţii ne-au învăţat să fim responsabili de ce facem. Am văzut în jur că mulţi părinţi fac greşeala să le ofere copiilor totul, iar asta le creează un comportament de „mi se cuvine”, fără să fie pus la muncă. A fost foarte important că nu am fost cocoloşiţi”, spune Octavian Nistor.

De la început, firma s-a numit Nistem şi prima activitate a fost comerţul de carburant. În ’94 a început să funcţioneze benzinăria din Seini. „După ce am terminat facultatea de construcţii, am angajat nişte băieţi să pun în practică ce am învăţat. Eram hotărât să nu fac comerţ, ci să fiu constructor, mai ales că în anul de masterat eram şi preparator la catedra de beton în Bucureşti. Am început cu nişte hale pentru o firmă care producea alcool, apoi am făcut şanţuri, garduri şi alte lucrări mai mici.

Tata a renunţat la un moment dat la management şi ne-a lăsat firma mie şi fratelui meu, Adrian. În 2007 aveam aproape 100 de angajaţi. Firma are trei domenii: partea de carburanţi unde e benzinăria şi comerţ en-gros, partea de transport care a apărut ca o necesitate după ce ne-am dezvoltat şi partea de construcţii care a rămas activitatea principală. Partea de transport este ca un compartiment pentru că transportăm combustibil cu cisterna noastră. Nu facem transporturi de mărfuri, dar avem şi transporturi agabaritice pentru utilajele noastre”, povesteşte Octavian Nistor.

Nistemul a prins şi partea de ascensiune economică, dar şi perioada de criză: „Nu a fost uşor să rezistăm, dar am rezistat pentru că noi nu am avut niciodată lucrări cu statul. Ne-am bazat pe un circuit economic normal şi corect, iar clienţii au fost în general firme private şi persoane juridice cu bani. Am fost partener bun pentru cei care aveau nevoie de lucrări industriale pentru că avem oameni pregătiţi şi dotare tehnică bine pusă la punct. Am făcut şi lucrări rezidenţiale pentru persoane fizice. În 2007 aveam 100 de angajaţi. Iar acum am rămas la 28 de angajaţi pentru că e perioadă de iarnă, dar vom mări din nou numărul pentru că am semnat un contract de subantrepriză pentru lucrările de canalizare din Seini, lucrare a Societăţii Vital”, spune Octavian Nistor.

Cea mai ciudată lucrare a Nistemului? „Am făcut un depozit de produse petroliere la Teiuş pentru un client. O lucrare de 5 milioane de euro, care trebuia făcută după nişte tehnologii speciale şi trebuia să fie buni meseriaşi cei care execută. Pentru că erau nişte condiţii speciale pentru protecţie anti-foc, anti-explozie etc.”

O altă caracteristică rară pentru o firmă de construcţii este că Nistem îşi plăteşte angajaţii şi pe perioada iernii: „E un paradox că angajatorii se plâng că nu găsesc personal, iar oamenii se plâng că nu găsesc de muncă. E o mare problemă în sensul că nu găseşti personal calificat. Şi atunci, efortul să găseşti noi persoane este din perspectiva pierderilor ca şi cum i-ai ţine pe perioada de iarnă. Aşa că încerc să găsesc lucrări să putem munci şi iarna, chiar dacă pentru mine lucrările sunt pe minus, dar în felul acesta îmi păstrez meseriaşii”.

Cea mai mare dezamăgire? „Statul este cea mai mare dezamăgire. Pentru că Statul are nişte oameni incompetenţi care nu analizează şi nu văd problemele pe care le au agenţii economici. În loc să încurajeze firmele mici şi mijlocii, le sufocă. Avem o grămadă de controale pentru că prin ele se urmăreşte să se aducă bani la buget şi în general inspectorii de control vin la tine ca la un infractor. Nu o dată am avut cazuri că mi-au spus de la intrare „să ştii, trebuie să-ţi dau amendă”. Asta pentru că omul are un plan de făcut şi pentru că şeful lui trebuie să vadă că a găsit ceva. Inspectorii nu sunt rău intenţionaţi, dar e ca şi cum mi-aş trimite eu oamenii şi le spun aveţi de făcut gardul acela. La fel trebuie ei să aducă bani la buget. Şi nu e ok. Am ajuns la jumătatea registrului, aşa de multe controale am avut. Asta pentru că avem trei activităţi, şi când termină cu un control încep cu altă activitate. Normal că te saturi la un moment dat”, explică Octavian Nistor. Bineînţeles că l-am întrebat şi despre cea mai mare satisfacţie: „De câţiva ani suntem între primele trei firme din Seini. E o mare realizare. O altă satisfacţie este că 70% din personal are o vechime de 8 - 9 ani în firmă. Asta înseamnă că am şi ales oameni buni şi sunt şi ei mulţumiţi de ce este la noi”. 

Având în vedere că firma are doi şefi, eram curioşi cum se face distribuţia muncii astfel încât lucrurile să funcţioneze: „În perioada asta de criză am mai înfiinţat o firmă, un service auto autorizat, pe care am gândit-o ca o firmă care să acopere necesităţile din Seini. În 2010 l-am inaugurat, iar fratele meu se ocupă de partea asta, iar eu de Nistem. Suntem în cotă parte egală la fiecare firmă. Am avut şi noroc cu firma auto, pentru că de exemplu iarna construcţiile nu merg, dar reparaţiile auto merg, pentru că vin acasă din străinătate. Este un service auto bine pus la punct, în sensul că avem şi parte de vopsitorie cu cuptor. Am avut şi un proiect de finanţare europeană care ne-a permis să dotăm cu ce era nevoie. Plus că pe firma aceea nu avem niciun credit care să ne sufoce. Am fi trecut şi mai uşor peste perioada de criză, dar am avut ţepe în valoare de peste 250 de mii de euro, din cauza unor firme intrate în insolvenţă şi faliment, care nu ne-au mai plătit. Am rezistat, dar foarte greu”.

În final, l-am întrebat pe administratorul Nistem ce le spune celor care-şi imaginează că e bine să fii patron, dar nu au curajul să se apuce de treabă: „În general e o mentalitate greşită a oamenilor faţă de patroni. O mentalitate formată în 50 de ani de comunism. Din păcate, comuniştii ne-au dat o istorie pe care au scris-o ei. Tinerii şi cei de vârsta mea am ştiut o istorie greşită. Am învăţat noţiunea de patron şi de şef ulterior. Şi mi-am dat seama că nu-i ce spuneau cei dinainte, pentru că era promovată imaginea de „ghiaburi” cu toate aspectele ei negative. Însă, situaţia de acum demonstrează că doar prin muncă şi seriozitate poţi să rezişti pe piaţă”.

„Piaţa de carburanţi e o piaţă de monopol a companiilor străine. Drept dovadă că au rămas foarte puţini privaţi. Noi am mers mai departe pentru că a fost o activitate susţinută şi de celelalte activităţi ale Nistemului, dar dacă ar fi să trăim după carburanţi, nu am putea. Dar fiind o piaţă monopolistă nu poţi să cumperi şi să vinzi decât la preţuri impuse.

Noi cumpărăm din depozit şi vindem mai departe, dar mai mult de 3 – 4% nu avem adaos comercial, din care plătim salarii, curent etc. Dacă vine cineva să alimenteze cu cardul, unde plătesc comision, eu sunt pe minus. Când statul administra depozitele de carburant ieşeau din rafinării şi produse inferioare calitativ, dar acum nu mai riscă nimeni să vândă produse de calitate proastă, că nu-ţi mai vine nimeni. E un mit să nu iei de la cutare sau cutare. Pot să spun că nu mai exisă marfă proastă pe piaţă”.

Octavian Nistor, administrator Nistem