Directiva anti-directivă

Guvernul român şi-a formulat poziţia oficială faţă de propunerea de Directivă europeană anti-tutun. Pe scurt, mesajul transmis de la Bucureşti e „şi”, „şi”, adică susţinem directiva, dar în aşa fel încât să nu fie afectată industria tutunului!

La finele anului trecut, Comisia Europeană a „atacat” industria tutunului printr-o directivă care prevedea că ţigările mentolate sau cele cu arome de vanilie sau cireşe vor fi interzise în UE, pachetele urmând să fie acoperite în proporţie de 75% de fotografii care arată efectele fumatului. Atunci, comisarul european pentru Sănătate, Tonio Borg, declara că: „Nu interzicem fumatul, îl facem doar mai puţin atrăgător. Uneori ai nevoie de fotografii şocante, pentru ca şocul să determine fumătorii să se lase”.

Directiva europeană trebuie să fie aprobată mai întâi de statele membre şi apoi de Parlamentul European, pentru a putea fi aplicată. Întregul proces ar mai putea dura trei ani. Noile măsuri nu se aplică şi la tutunul de pipă sau trabucuri, pe motiv că aceste produse nu sunt consumate la scară largă şi nici atractive pentru tineri.

Potrivit Comisiei, 70% dintre fumători capătă acest obicei înainte de a împlini 18 ani, scopul directivei fiind reducerea numărului de fumători din UE cu 2%, în următorii cinci ani. „Propunerea are scopul de a descuraja folosirea unui pachet atrăgător şi a unor arome atrăgătoare în scopuri de marketing”, a spus Borg, adăugând că un pachet de ţigări ar trebui să arate ca ceva ce conţine un drog periculos, nu ca un parfum demn de râvnit.

Potrivit Comisiei, 700.000 de oameni mor anual în Europa, din cauza bolilor provocate sau agravate de fumat. Costul tratamentului este de 25 de miliarde de euro, alte 8 miliarde fiind pierdute din cauza ieşirii bolnavilor din ciclul economic.

Recent, şi-a stabilit şi ţara noastră poziţia faţă de această directivă. România nu este la fel de drastică cu industria tutunului. Motivul? Este al doilea mare contributor la bugetul statului după Petrom. Şi pentru că Directiva, în forma propusă de Comisia Europeană, “are un impact negativ asupra bugetului”, Guvernul a decis să ceară modificarea proiectului exact în punctele esenţiale. Poziţia oficială a fost adoptată după discuţii aprinse în Guvern. Ministrul sănătăţii, Eugen Nicolaescu, era în favoarea directivei, argumentând necesitatea unui nivel mai ridicat de protecţie a sănătăţii. Ministrul Economiei nu susţine însă, din raţiuni economice.

În varianta aprobată de Guvern, memorandumul arată că în România, încasările la bugetul de stat din accizele aplicate ţigărilor au crescut constant, de la 3,1 miliarde lei în 2007, la 7,72 miliarde lei, în 2012: “în forma actuală propusă de Comisia Europeană acest proiect de modificarea a Directivei are un impact negativ, nu numai asupra bugetului de stat, ci şi asupra veniturilor Ministerului Sănătăţii şi Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret”.

România doreşte eliminarea sintagmei “mentol” din directivă. Pe de-o parte, România nu susţine prevederile care interzic utilizarea aditivilor şi ingredientelor cu „aroma caracteristică” printre care se află şi mentolul, dar susţine reglementarea produselor din tutun puternic aromatizate care au potenţialul de a încuraja şi facilita consumul de tutun în rândul copiilor şi tinerilor. În plus, Guvernul propune “introducerea unui nou punct pentru definirea tutunului ca materie primă de bază şi ca planta agricolă de cultură, şi nu ca ingedient”.

Guvernul nu este de acord nici cu propunerea referitoare la dimensiunea avertismentelor. Potrivit directivelor, pachetele cu ţigări şi cele cu tutun pentru rulat şi ambalajele exterioare vor avea pe ambele feţe principale acelaşi avertisment combinat, alcătuit din mesaj text + fotografie color + informaţii despre cum să te laşi de fumat şi care va acoperi 75% din suprafaţă, fără a mai exista un chenar. România propune ca avertismentele să ocupe o suprafaţă de doar 45%.

O altă propunere cu care Guvernul nu este de acord este interzicerea ţigărilor slim, cu diametrul mai mic de 7,5 mm. Directiva va fi discutată în Parlamentul European şi în Consiliul de miniştri ai UE, urmând să fie adoptată în 2014 şi să intre în vigoare în 2015-2016.

România nu este la fel de drastică cu industria tutunului. Motivul? Este al doilea mare contributor la bugetul statului după Petrom. Şi pentru că Directiva, în forma propusă de Comisia Europeană, “are un impact negativ asupra bugetului”, Guvernul a decis să ceară modificarea proiectului exact în punctele esenţiale.

Poziţia oficială a fost adoptată după discuţii aprinse în Guvern.

„România îşi exprimă rezervele privind interzicerea producţiei şi comercializării de ţigări mentol şi slim, măsuri propuse de Comisia Europeană”,

 

a declarat recent, la Bruxelles, Varujan Vosganian, potrivit Observator European

 

 

„Nu credem că interzicerea producţiei şi comercializării de ţigări mentol şi slim respectă această proporţie corectă între criteriile de natură economică şi cele care ţin de sănătatea populaţiei”.

 

Varujan Vosganian