Direcţia batjocoririi banilor publici

Asistenţa socială şi Protecţia Copilului, două domenii de importanţă capitală, sunt aduse la sapă de lemn de indolenţă, politici guvernamentale proaste şi management defectuos. Dezastrului generat de criza economică i se adaugă un altul, generat de conducerea instituţiei. Proiecte europene implementate pe bani grei nu sunt folosite, imobile proaspăt renovate stau închise, iar banii instituţiei sunt cheltuiţi prin achiziţii directe discutabile. Mai mult, Curtea de Conturi a descoperit deficienţe şi „găuri” majore în bugetul instituţiei.

Capacitatea funcţională a sistemului de asistenţă socială este afectată, la nivelul ambelor componente - sistemul de prestaţii sociale şi cel de servicii sociale, de numeroase neajunsuri. Problemele s-au accentuat în ultimii doi ani, pe fondul măsurilor de reducere a cheltuielilor din sistemul bugetar adoptate în contextul crizei economice. Rezultatul? O calitate slabă a serviciilor asigurate beneficiarilor. Numai că, problemelor generate de sistem şi contextul economic, se adaugă şi managementul deficitar al unităţilor de asistenţă şi utilizarea îndoielnică a resurselor existente.

Deşi sume importante din bugetul central/local sunt destinate asistenţei sociale, sunt înregistrate frecvent situaţii care pun în evidenţă nereguli în planul asigurării calităţii serviciilor. În acest sens, sunt relevante câteva evenimente semnalate în ultima perioadă la nivelul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Maramureş – incendii la casele de tip familial, neasigurarea combustibilului necesar pentru locaţiile aflate în subordine, nereguli la acordarea drepturilor băneşti ale asistaţilor, situaţii de abuz faţă de copiii instituţionalizaţi, toate atribuite managementului deficitar aplicat de conducerea direcţiei.

În ceea ce priveşte calitatea serviciilor în cadrul centrelor de asistenţă socială, în cele mai multe situaţii sunt neajunsuri privind starea de conservare a clădirilor, dotare cu mobilier, materiale sanitare sau electrocasnice.

Dintr-o simplă radiografie a instituţiilor ce activează în acest domeniu rezultă o concluzie sumbră: în comparaţie cu furnizorii de servicii sociale privaţi, care au resurse mult mai reduse, cele mai multe dintre imobilele DGASPDC necesită reparaţii capitale. Motivul? În locaţiile respective, achiziţionate prin fonduri externe de către HHC România, direcţia nu s-a mai sinchisit să facă niciun fel de lucrări de modernizare după anul 2000.

Dezinteresul manifestat în gestionarea fondurilor şi serviciilor sociale poate fi relevat de gradul scăzut de accesare şi utilizare a fondurilor europene destinate acestui segment, iar în cazul unor proiecte implementate şi prezentate ca realizări importante, se constată numeroase „bube” legate de finalizare şi atingerea obiectivelor.

Vreţi exemple? Vă dăm exemple: proiect „Adăpost de zi şi de noapte pentru copiii străzii” – componentă a proiectului „Iniţiativa Copiii Străzii” finanţat de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale prin Autoritatea Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, în valoare de 156.962 de Euro, care a avut ca şi obiectiv renovarea unui imobil situat pe str. Progresului. Numai că, imobilul respectiv nu a fost dat în funcţiune. Motivele? Reprezentanţii DGASPDC susţin că nu au personal suficient. Deşi la începutul anului au fost angajate trei persoane: îngrijitor, infirmier şi asistent medical, nu au fost continuate demersurile, aşa cum au făcut alte direcţii din ţară, pentru a repartiza angajaţii la acest sediu. Astfel că, oamenii au ajuns la alte subunităţi din cadrul direcţiei. Ca urmare, şi cazurile care ar putea fi gestionate în cadrul acestui proiect sunt repartizate în cadrul altor subunităţi ale direcţiei, deşi cele mai multe funcţionează la capacitate maximă. Nicolae Boitor, directorul instituţiei, spune că: „proiectul e făcut, dar, deocamdată, dacă n-am avut beneficiar pentru el, am redistribuit personalul de acolo. Am avut o perioadă în care l-am deschis, că am avut beneficiari, după care i-am dat în comunităţi, n-am mai avut beneficiari şi din lipsă de personal am redistribuit personalul pe alte locaţii. Centrul e funcţional, dar am suspendat deocamdată activitatea că n-am avut beneficiari”.

De asemenea, nu se justifică implementarea proiectului „Sprijinirea iniţiativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice în cadrul DGASPDC Maramureş, prin implementarea sistemului de management al documentelor electronice, arhivare electronică şi înfiinţarea unui ghişeu online pentru rezolvarea cazurilor şi incidenţelor de orice natură”, cu o valoare de 1.164.144 lei. Numai că, aplicaţiile respective nu sunt utilizate.

Mai mult, fondurile direcţiei sunt folosite pe achiziţii directe: lucrările de igienizare a Centrului de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor cu HANDICAP Călineşti, în valoare de 17.000 de lei, au fost încredinţate la finele anului trecut societăţii SC AXA CONSTRUCT SRL Vişeu de Sus, aflată în faliment, la fel şi un contract de înlocuire a jgheaburilor la Grupul de case de tip familial nr. 2 Baia Mare, lucrările de instalare a unui sistem electronic destinat pontării/monitorizării angajaţilor la sediul instituţiei din Baia Mare au fost atribuite firmei GO SERV Baia Mare.

Deşi Curtea de Conturi Maramureş a sesizat, cu ocazia controalelor efectuate la finele anului trecut, numeroase nereguli în ceea ce priveşte gestionarea fondurilor, nimeni nu a fost tras la răspundere. Unii spun că Nicolae Boitor ar fi protejatul secretarului CJ, Dumitru Dumuţa.

Oricum, exemplele de risipă pe bani publici pot continua. În intervalul 2008-2011, conducerea direcţiei a aprobat decontarea integrală a unor facturi de utilităţi, deşi instituţia datora doar 50% din cuantumul acestora, fiindcă la parterul instituţiei funcţionau şi cabinete medicale ale DSP Maramureş, iar cele două instituţii au semnat încă din 2003 un protocol în baza căruia facturile la utilităţi se achită 50%-50%. În perioada 2008-2011, o parte a cabinetelor medicale s-au înstrăinat, iar cu noii proprietari nu s-a mai încheiat niciun acord.

Maria Griguţă, directorul economic al instituţiei, explică faptul că ulterior controlului Curţii de Conturi: „s-au încheiat protocoalele cu medicii şi se achită lunar sumele pe care se constituie ca debit din septembrie 2008. Noi am plătit pentru că era o singură factură care venea pe direcţie, nu erau contoare separate. Acum îşi achită restanţele. Protocolul cu ei e valabil până la sfârşitul anului 2012, cred că se va încasa până la sfârşitul anului toată suma”.

Pentru ca „gaura” să fie completă, în documentele contabile ale instituţiei s-a înregistrat un minus de circa 60.000 de lei, situaţie generată de neîncasarea contribuţiilor lunare a părinţilor la întreţinerea copilului pentru care s-a deschis plasamentul, în cazurile în care Comisia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Maramureş a dispus aceste obligaţii. Cât despre celelalte nereguli descoperite de Curtea de Conturi, Maria Griguţă spune că: „o să vi le punem la dispoziţie, pentru că sunt date publice şi nu e niciun fel de problemă. A fost un raport pe foarte multe pagini, dacă-l doriţi, solicitaţi-l şi nu-i niciun fel de problemă. Principalele probleme au fost reglementate. N-au fost aşa multe probleme deosebite, ni s-au imputat nişte premii care au fost date fiecărui angajat, la finele anului 2010, pentru care s-au luat angajamente de plată şi au început să se recupereze. Au mai fost la persoanele cu handicap, dar dacă o să doriţi un raport oficial, se poate”. Vom urma sfatul directorului economic şi vom solicita raportul.