Diplomaţie culturală şi Fundaţia Gojdu

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în parteneriat cu Centrul de Cercetare şi Documentare Baia Mare al Academiei Române, Asociaţia Culturală „Familia Română”, Asociaţia „Revista Română”, a organizat Conferinţa Internaţională „Diplomaţia culturală în sprijinul comunităţilor româneşti”. Au conferenţiat: dr. Alexandru Ghişa – diplomat MAE, dr.HC George Cristea - Stockholm şi dr.HC Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”. Au mai vorbit profesorul dr. Terezia Filip şi Mihai Dăncuş.

Sala de conferinţe a Bibliotecii a fost ocupată la maxim de către profesori, scriitori, oameni de afaceri şi oameni de cultură. Subiectul Conferinţei, fascinant, invitaţii, pe măsura subiectului, iar locul desfăşurării este punctul zero al manifestărilor de înaltă ţinută culturală şi ştiinţifică. Teodor Ardelean a vorbit, la început, din poziţia de moderator, dar şi din cea de om de cultură, scriitor şi chiar om politic implicat în administraţia judeţului şi cea locală.

„Această întâlnire am gândit-o demult, dar ea s-a întâmplat acum din raţiunile derivate ale programelor diferitelor persoane cu care suntem în contact. Activităţi de felul acesta au fost şi vor mai fi, ele se înscriu pe coordonata unei dimensiuni esenţiale ale unei instituţii de cultură care şi-a înţeles foarte bine perimetrul de existenţă şi de mişcare în toată dinamica lucrurilor.

Am descoperit în timp că vectorul diplomaţiei culturale se potriveşte şi unei instituţii de cultură, de felul acesta cum este Biblioteca Judeţeană. Perimetrele de mişcare instituţională sunt reglementate prin legi, sunt statuate în regulamente de funcţionare, iar ieşirile uneori pot să perturbe. Dacă ieşirile au perturbat, cu atât mai bine pentru neamul românesc în toată dinamica lui, pentru că sufletu-i este o lucrare greu comensurabilă şi de neoprit. Lucrul acesta demonstrează toată istoria noastră şi toată cultura noastră”, a spus Ardelean în cuvântul de început al Simpozionului.

A urmat Terezia Filip, cu o descriere exactă a activităţii Editurii Proema, editură ce are în portofoliul de activitate o componentă ce ţine mai degrabă de zona unei diplomaţii culturale. Se ştie că la Proema s-au scos volume importante din literatura arabă, dar şi traduceri ale unor scriitori români în limbi ale Orientului Mijlociu. Profesoara Terezia Filip a citat lucrările apărute la editura băimăreană şi a punctat momente importante din „şiragul” relaţiilor româno - arabe iniţiate de Proema şi Alexandru Peterliceanu.

De altfel, omul de afaceri băimărean a ţinut să ofere un cadou profesorilor prezenţi la Conferinţă, respectiv ultimele traduceri din literatura arabă, precum şi un album cu Cimitirul Vesel din Săpânţa, tradus în limba suedeză.

După acest moment, fostul diplomat Alexandru Ghişa a vorbit despre diplomaţia română şi conexiunile cu cultura. La început, el a precizat că a plecat din diplomaţie şi că în momentul de faţă poate să vorbească mai liber despre activitatea sa. A şi spus, la un moment dat, câteva idei interesante, chiar senzaţionale, dacă ar fi să ne raportăm la interesul pentru subiectul abordat de fostul diplomat.

Înainte de a vorbi, Alexandru Ghişa a oferit directorului Bibliotecii Judeţene o lucrare interesantă, o sinteză de istorie a diplomaţiei române „în sensul că în 2012, Ministerul Afacerilor Externe a împlinit 150 de ani de la înfiinţare”, a spus fostul diplomat.

„În 2012 am lucrat în MAE, până în octombrie 2013, când m-am retras. De aia am reuşit să ajung şi în Baia Mare, că înainte nu aveam timp. Dar poate că acum am şi mai multă libertate în a spune unor lucruri pe nume!

Vreau să vă spun că în 2012 această aniversare a 150 de ani am început-o cu un ministru, domnul Teodor Baconschi, am lansat anul aniversar în luna aprilie cu un alt ministru, domnul Cristian Diaconescu, am deschis expoziţia aniversară cu domnul ministru Andrei Marga şi am încheiat anul aniversar cu domnul ministru Titus Corlăţean. Într-un an de zile, România a avut patru miniştri de externe! Dacă te uiţi în urmă, în istorie, România a mai avut într-un an aşa de mulţi miniştri doar în 1940. Ştim ce înseamnă acest an!

În concluzie, nu aş spune că România este într-o situaţie foarte roză!”, a spus Alexandru Ghişa.

Fostul diplomat a vorbit şi despre Roşia Montană, despre interesul maghiarilor pentru acest subiect, dar şi despre momente din istoria acestor locuri.

„Între 1300 şi 1500, regatul ungar era cel mai bogat regat din Europa. Nu degeaba dinastia de Anjou a venit în 1330 pe tronul regatului Ungariei, când se stinsese dinastia Arpadiană. Carol Robert de Anjou a venit pe tron pentru că ştia că aici este vorba de o afacere, era o afacere cu aur în Evul Mediu. Timp de 200 de ani, regatul Ungariei a deţinut monopolul aurului în Europa. Altfel spus, Ungaria dicta preţul aurului! După descoperirea Americilor, a început să vină aur prin Spania, în Europa, în termeni moderni, regatul Ungariei a intrat în recesiune. Preţul aurului a scăzut, Ungaria nu a mai fost capabilă să finanţeze o forţă militară care să o menţină şi a venit imperiul Otoman, care s-a instalat la Buda, transformând-o în paşalâc turcesc. Aşa s-a terminat cu Ungaria!

Dar acel apogeu de 200 de ani a rămas în atenţia generaţiilor care au venit. Opinia publică şi generaţia tânără ştie că regatul Ungariei a fost un regat bogat, i se cultivă acest lucru. Iar atunci când vin în Ardeal, ei se simt pe un teritoriu care a fost al lor. Percepţia astăzi în Ungaria este că Transilvania este deocamdată o regiune ce aparţine de România, aşa explică o familie copiilor lor, situaţia!

În toată această dezbatere autonomistă, nimeni nu vorbeşte în Ungaria de autonomia secuilor. Acolo nu se cunoaşte acestea. Toată lumea vorbeşte de autonomia Transilvaniei! ”, a spus Ghişa.

Şi a venit un moment foarte interesant. Unul dintre cei veniţi la Conferinţă a întrebat care este situaţia Fundaţiei Gojdu, având în vedere că fostul diplomat a lucrat pe relaţia Ungaria.

„M-am ocupat direct de această chestiune. În 2002 i-am adus pe unguri la negocieri cu foarte mare greutate. Tot ce am negociat cu ei a fost cu mandatul lui Mircea Geoană, ministrul de atunci. După doi ani de negocieri am ajuns la un consens cu ungurii. Dar ei de la început au spus, ne daţi Transilvania, vă dăm Fundaţia Gojdu. Era…inacceptabil! Am ajuns cu ei la un consens de a crea o Fundaţie comună. Subiectul este în continuare în negocieri… Mai fac o subliniere. Parlamentul României trebuie să stopeze toate restituirile pe care le face pentru comunitatea maghiară din România şi atunci vom obliga Ungaria să ne restituie şi nouă…!”, a spus în încheiere Alexandru Ghişa.