Diplomația parlamentară completează personalitatea senatorului Cristian Niculescu-Țâgârlaș

După aderarea la Uniunea Europeană, în fața parlamentarilor s-au deschis oportunități de manifestare care trebuiau valorificate în mod pozitiv, pentru dezvoltarea și consolidarea României. În acest context, parlamentarii care au fost desemnați pentru a face parte din structurile instituțiilor europene s-au confruntat cu provocări multiple care au dat adevărata dimensiune a valorii lor ca politicieni. Despre activitatea sa, ca membru al Delegației Parlamentare a României în Adunarea parlamentară a Consiliului Europei, am stat de vorbă cu senatorul liberal Cristian Niculescu-Țâgârlaș, președintele Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități şi validări a Senatului...

Reporter: În 17 februarie 2021, ați fost desemnat ca membru supleant în cadrul delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). Ce implică o asemenea reprezentare, din ce structuri ați făcut parte și ce activități relevante ați desfășurat?

Cristian Niculescu-Țâgârlaș: În primul rând, vreau să menționez că este o onoare dar și o mare responsabilitate să fac parte din delegația parlamentară română în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, o sarcină pe care am tratat-o cu maximă seriozitate. Ca membru al Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului, Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă și al Subcomisiilor pentru copii și rețelei parlamentare, un mediu sănătos și pentru implementarea hotărârilor CEDO, am participat la activitățile din sesiunile ordinare ale APCE, activitatea comisiilor și a subcomisiilor,  dar și la conferințe și simpozioane pe teme de interes major pentru comunitatea europeană și internațională. Toate aceste activități au constituit ocazii pentru a expune poziția României față de problemele puse în discuție. Ca evidență statistică, în acest mandat, adică din 2021 și până la data acestui interviu, am participat la 29 de acțiuni internaționale, în care am reprezentat atât Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, cât și Parlamentul României.

R.: Ca senator și membru al APCE, ați avut contacte multiple cu structurile parlamentare similare din diferite țări europene și nu numai. Aceste demersuri sunt parte a ceea ce numiți diplomație parlamentară?

Cristian Niculescu-Țâgârlaș: Să clarificăm un aspect esențial. Până acum câteva decenii, guvernele dețineau monopolul relațiilor pe scena internațională, exercitând în numele statului cele patru funcții majore ale diplomației: reprezentarea, observarea şi strângerea de informații, negocierea şi apărarea interesului național în plan internațional. Dar mai recent, s-a produs o deschidere a relațiilor internaționale care a creat terenul propice dezvoltării unor noi forme de diplomație, precum cea a diplomației parlamentare, în cadrul căreia parlamentarii care activează în instituții sau structuri europene ori internaționale pot acționa direct, în sprijinul dezvoltării cooperării internaționale. Ceea ce m-am străduit să fac cât mai bine, prin participare și intervenții verbale, atât la Strasbourg, Paris, Roma, Viena și Berna, cât și în misiunile ca observator la alegerile parlamentare și prezidențiale unde am fost delegat de APCE, precum cele din Bulgaria, Turcia, Macedonia de Nord, Republica Kârghâză și recent din Republica Moldova, unde am fost prezent la ambele scrutinuri prezidențiale.

R.:  Aveți o relație specială cu Ucraina și cu Republica Moldova, țări pe care le-ați vizitat în calitate de senator al României dar și ca persoană privată, implicată în acțiuni umanitare. Există doar motive afective sau a contat proximitatea geografică a acestor țări și evident situația în care se află?

Cristian Niculescu-Țâgârlaș: Evident că există motive de afecțiune majoră. În Ucraina trăiește și muncește o largă comunitate românească, având peste 400 de mii de membri, românii fiind al treilea grup etnic ca mărime în țara vecină, populație localizată în regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia. Am fost în Ucraina de mai multe ori pentru a vizita comunitățile locale, dar și pentru a duce cărți, materiale sportive sau alte cadouri copiilor românilor. După izbucnirea războiului, am fost de mai multe ori, inclusiv în zonele de război dar și la Parlamentul Ucrainei, pentru a exprima solidaritatea și susținerea noastră, a românilor, pentru lupta justă de apărare a suveranității, integrității și independenței naționale a țării vecine. În ceea ce privește Republica Moldova, avem relații foarte strânse cu Parlamentul de la Chișinău, fapt concretizat prin întâlniri repetate și ședințe comune ale comisiilor juridice, întâlniri ale miniștrilor justiției și alte acțiuni la nivel înalt. Spre exemplu, am profitat de invitația de a participa la aniversarea celor trei decenii de la adoptarea Constituției Republicii Moldova și luarea de cuvânt din plen, pentru a reitera poziția fermă a României și a mea personală, de a ajuta și de a susține parcursul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Fapt posibil și cert, în contextul rezultatului referendumului recent și al realegerii doamnei Maia Sandu ca președinte al Republicii Moldova.

R.: Domnule Senator, recentele alegeri din Statele Unite ale Americii au confirmat victoria republicanului Donald Trump. Cum vedeți viitorul relațiilor dintre România și Statele Unite și dacă dumneavoastră considerați că alegerea lui Trump va influența dimensiunea și natura relațiilor dintre cele două țări?

Cristian Niculescu-Țâgârlaș:  Alegerea unui nou președinte în Statele Unite ale Americii va determina, cu siguranță, schimbări semnificative în politica națională dar și pe plan internațional. Poziția Partidului Național Liberal a fost clar evidențiată în mesajul transmis președintelui ales, Donald J. Trump, de domnul Nicolae Ciucă, președintele PNL și candidatul liberal la președinția României, care s-a angajat să întărească parteneriatul strategic dintre SUA și România, dar și cooperarea dintre cele două țări, care acum, în condiții de criză internațională și multiple amenințări, se confruntă cu probleme de ordin economic și social. Este important să înțelegem că astăzi dar și mâine, pentru mine dar și pentru noi toți, prioritatea majoră trebuie să o constituie siguranța și securitatea României, în contextul geopolitic dificil pe care-l traversăm. Am convingerea că relațiile româno-americane se vor dezvolta nu doar pe componenta militară ca țări membre NATO, ci și în ceea ce privește relațiile economice, sociale și culturale dintre țările noastre, inclusiv prin ridicarea restricțiilor actuale, astfel încât din 2025 românii să poată călători în Statele Unite fără viză.

CMF 11240002