Dinu C. Giurescu recomandă regiunea Maramureş

În sfârşit, se întâmplă şi lucruri mai bune, în complicatul proces al desenării regiunilor pe proiectul lui Liviu Dragnea, respectiv regionalizarea României. Un academician şi nu oricine, Dinu Giurescu „scufundă” construcţia lui Dragnea cu opinii pertinente. Ceea ce nu au îndrăznit majoritatea oficialilor maramureşeni, face un istoric, este drept academician, dar…

Regionalizarea, proiectul cel mai ambiţios al actualei puteri, alături de modificarea Constituţiei, a intrat într-o fază a unor dezbateri, oarecum ascunse, între profesori, academicieni şi cei care lucrează în mod direct la proiectul regionalizării.

După cum se ştie, Dragnea şi echipa lui au venit cu varianta unei Românii împărţită în opt regiuni, pe structura celor opt Agenţii de Dezvoltare regională. Din 1998, după modelul landurilor germane, au fost înfiinţate cele opt ADR-uri. Maramureşul face parte din ADR N-V. Lângă noi mai sunt judeţele Satu Mare, Sălaj, Bistriţa, Bihor şi Cluj.

Aceste ADR-uri nu au avut personalitate juridică şi au avut ca scop, în principal, reducerea disparităţilor între judeţele componente. După 15 ani putem spune că disparităţile între judeţele din ADR N-V s-au mărit, de parcă am privi cu lupa. Caşcavalul, metaforic vorbind, finanţărilor pe ADR a fost „adjudecat” de către Cluj şi parţial de Bihor, „frate de cruce cu Cluj”. Nimeni nu recunoaşte, dar se vede cu ochiul liber. Noi, muritori de foame, ei pe cai mari.

Ideea de la care s-a plecat cu înfiinţarea acestor ADR-uri a fost confiscată de politicienii clujeni, de la putere sau din opoziţie. Grupul de la Cluj, format din oameni inteligenţi, a ştiut să profite de oportunităţile oferite de ADR. Iar acum vor în continuare…

Din păcate, procesul de regionalizare a fost preluat de Liviu Dragnea, un politician uns cu toate alifiile, influent, puternic, dur. A scos din jobenul lui desenul României pe conturul celor opt ADR-uri. Baronii locali au reacţionat sau au acţionat după caz. Pentru şi în interesul lor. Interesul românilor a rămas la coada listei. Şi ne referim la Maramureş, evident.

GAZETA de Maramureş a susţinut, şi o face în continuare, o regiune Maramureş, cu capitala în Baia Mare. O regiune din care să facă parte două-trei judeţe, o regiune care ar respecta normele europene, deşi nu există o schemă obligatorie, o regiune care ar fi mai aproape de realitatea istorică, economică, socială.

Din păcate, liderii maramureşeni, cei politici, nu prea au agreat acest scenariu. Ba au râs, ba au spus că nu ne putem pune cu Clujul, şi tot felul de astfel de prostii. Baronii noştri, că avem şi noi baroni, în decursul anilor, nu au făcut nimic pentru a scoate din izolarea nemeritată acest judeţ. Acum culegem, într-o oarecare măsură, roadele. Noi, amărâţii, că ei nu văd ce se întâmplă pe pământ cu pălmaşii, cei care muncesc ca lor să le fie bine şi la vară cald.

Am fost întrebaţi de ce ne mai chinuim cu acest subiect. O întrebare la care nu prea ai ce răspunde, având în vedere idioţenia pe care o conţine. Cum să nu te lupţi pentru regiunea noastră, pentru identitatea noastră, pentru Maramureş şi Baia Mare. Mai bine pe câmpul de luptă, cu sabia şiroind de sângele adversarilor politici, decât liniştea celor 15 ani.

Dar se mai întâmplă şi minuni…

Umblând pe netul nesfârşit, am dat de site-ul: cursdeguvernare.ro.

Pe acest site, o dezbatere foarte interesantă pe tema regionalizării.

Se spune în textul respectiv, redactat la sfârşitul lunii mai, că a fost finalizată propunerea Consiliului Consultativ pentru Regionalizare, grup academic de pe lângă ministerul Dezvoltării Regionale pentru denumirile celor opt regiuni. Ne referim doar la regiunea de N-V. În viziunea celor din acest grup academic, regiunea noastră s-ar putea numi Transilvania de Nord-Vest şi ar mai fi Transilvania Centrală. Propunerea a fost trimisă spre dezbatere. Dincolo de faptul că, după aproape două luni, noi nu am auzit nimic, de vreo dezbatere la care cetăţenii cei mulţi să aibă posibilitatea de a spune ceva, am citit replica unor profesori universitari şi academicieni.

Dinu Giurescu a fost cel mai hotărât. El a considerat că aceste propuneri sunt un non-sens, dăunătoare şi făcute din birou. Academicianul, cunoscut istoric şi om de cultură, a explicat de ce are această părere.

Legat de Transilvania a avut cea mai dură părere. Cităm de pe site-ul de mai sus.

Menţionăm că am încercat să dăm de academicianul Giurescu, dar este plecat în SUA.

„Cel mai grav mi se pare divizarea Transilvaniei în două: Transilvania Centrală şi Transilvania de Nord-Vest. Asta este iarăşi o construcţie teoretică, făcută din birou. Transilvania are individualitatea ei încă din veacul al XIII-lea, de când forma un voievodat în cadrul Regatului Maghiar. Şi cuprinde, afară de ce este desenat acum prin Centru, şi judeţele: Cluj şi Bistriţa-Năsăud, poate şi Sălaj.

Aşa încât sunt pentru menţinerea unităţii teritoriale a Transilvaniei, aşa cum s-a format ea istoriceşte. Şi atunci vom avea, într-adevăr, Transilvania, marea regiune în cadrul României.

Iar Maramureş, Satu Mare şi Bihor formează regiunile din afara Transilvaniei, care sunt expres menţionate sub o altă formă în Hotărârea de Unire de la Alba Iulia şi care sunt menţionate şi în documentele maghiare sub denumirea de Partium, adică judeţele din parte, din afara Transilvaniei propriu-zise şi care, pe un fundament istoric, dar şi pe un fundament local, pot să formeze o altă regiune: Maramureş-Bihor”, a spus academicianul Giurescu.

„Transilvania are individualitatea ei încă din veacul al XIII-lea, de când forma un voievodat în cadrul Regatului Maghiar. Şi cuprinde, afară de ce este desenat acum prin Centru, şi judeţele: Cluj şi Bistriţa-Năsăud, poate şi Sălaj. Aşa încât sunt pentru menţinerea unităţii teritoriale a Transilvaniei, aşa cum s-a format ea istoriceşte. Şi atunci vom avea, într-adevăr, Transilvania, marea regiune în cadrul României”.

C. Giurescu