Din cauza retelelor uzate, Sighetul nu mai are apa nici ziua!

La 15 ani dupa Revolutie, situatia apei din Sighetu Marmatiei a ramas la fel ca pe vremea lui Ceausescu, cu rationalizari permanente. Niciunul dintre primarii alesi dupa 1989 n-a reusit sa rezolve accesul la cel mai elementar element al civilizatiei: apa curenta. SaptamIna trecuta, patru blocuri din Sighet au ramas fara apa. Motivul? Gerul care ainghetat conductele. Operatorul de apa-canal al Sighetului, SC Acaterm SA, a prelungit sistarea uzuala (2-3 ore pe timpul noptii) cu 3-4 ore pe timp de zi. Pe 7 februarieinsa,in timpul zilei, alt bransament a crapat, cauzand oprirea apeiin doua cartiere (Cuza Voda si Independentei) unde locuiesc cateva mii de oameni. A doua zi, desi temperatura a urcat la 1 grad Celsius (si Acaterm promisese ca sistarea pe timp de zi se va face numaiin zilele extrem de friguroase), apa a fost oprita din nou! Ratia de apa In Sighet apa este rationalizata de luni pana vineri,intre orele 23 si 6 (pentru a se putea umple rezervoarele de pe dealul Doboes, de unde apa vine apoi, prin cadere,in orasulinconjurat de raurile Tisa, Iza si Ronisoara). Aceasta metoda a fost brevetatain 1964 cand, pentru a rezolva cumva aprovizionarea cu apa, comunistii au construit un „front de captare”, la 10 kmin amonte de oras, pe raul Tisa, loc unde apa este pompata cu ajutorul energiei electrice (si un pret lunar de circa 1 miliard de lei) pana la dealul Doboes, de unde „cade” apoiin urbe. Metoda complicata si ineficienta, rezervoarele avand capacitatea deinmagazinare mica, pentru asigurarea permanentei apei fiind necesarainchiderea regulata a robinetilor, cateva ore pe noapte. Apoi, din cauza pierderilor (conducte vechi, construitein mare parte din azbociment cancerigen) si a contorizarii partiale (doar 80 % dintre blocuri au fost contorizate,in 1993), desi de la frontul de captare Craciunesti se pompeaza 500 de mii de metri cubi lunar, se factureaza doar 300 de mii. ADIL Reteaua de apa potabila a Sighetuluiinsumeaza 37 km de conducte (desi strazile au peste 140 de kilometri). Pentru a se rezolva problema apei, edilii au decis, neinspirat,inscrierea urbeiin proiectul „Mara” de reabilitare a retelelor de apa din opt orase ale Maramuresului,in cadrul Asociatiei public-private ADIL. De cinci ani se vorbeste de ADIL, care ainghitit deja miliarde grele din banii publici, dar nu s-ainlocuit un metru de conducta! Initial, s-a vorbit de reconstructiaintregii retele de apa a Sighetului (37 kilometri) si a canalizarii, azi au mai ramasin proiect doar 11,4 kilometri retele de apa, si aceiain zone unde retelele nu sunt prea uzate! Proiectul de peste 7,75 milioane euro, aloca Sighetului 41% din bani.in timp, alocatia s-a diminuat, astfel ca acum, „orasul dintre rauri” va primi doar 2,9 mi-lioane euro, dar va trebui sainapoiezein primii doi ani peste 16 miliarde ROL, iarin urmatorii opt ani,inca 120 miliarde. Pentru 11 km de conducte! stefan Beres, viceprimar de Sighet, recunoaste ca: „pretul apei va creste treptat, pana pe la 13-14.000 de ROL pe metru cub (acum acesta este de aproximativ 8.000 ROL, n.red.).” In afara celor opt primarii prinse teoreticin program, membriiin ADIL sunt firmele Vital, Drusal, Acaterm Sighet, Plastunion, CIMP, Nagelin, ADISS, Vitasprie, Trust Comin, ICPMN, IFMAR, Gemin, Intracom, RENEL si Fundatia Ecologista Maramures. Ce cauta toti acestiain afacerea cu apa Sighetului nimeni nu stie, dar un lucru e cert: costurile de adminstrare ale ADIL sunt de 60 milioane lei lunar. Printre altele, membrii conducerii primesc indemnizatii regulate pentru eforturile lor „substantiale”. Desi proiectul pare tot mai aproape de un final nefericit, de cate oriin CL Sighet s-a pus problema iesirii din Asociatie, ba un membru al ADIL, ba altul au folosit metoda santajului: „proiectul nu mai poate fi oprit. Daca o localitate ar iesi din ADILin fazain care s-a ajuns,intreg proiectul cade, si cineisi va asuma raspunderea?” si totusi, exista solutii asupra carora vom reveni. Teofil IVANCIUC teofil@gazetademaramures.ro