DIICOT beneficiaza de toate premisele pentru a deveni un stat in stat

Cu cateva zile inainte de aderare, Guvernul a emis o Ordonanta de Urgenta care aminteste de practicile fostei Securitati. Desi a fost publicata discret in Monitorul Oficial, in 29 decembrie, si fara a fi supusa unei dezbateri publice, ordonanta a atras atentia societatii civile. In ciuda criticilor dure, Ministerul Justitiei continua sa sustina ca actul normativ nu incalca dreptul la viata privata. In Romania anului 2007, DIICOT are toate sansele sa devina republica autonoma, altfel nu ne explicam Ordonanta de Guvern publicata discret in Monitorul Oficial, intre Craciun si Anul Nou, prin care aceasta institutie dobandeste puteri fara precedent. Ordonanta de Urgenta 131/2006 care modifica legea privind organizarea si functionarea DIICOT permite punerea sub supraveghere a conturilor si accesul la sisteme informatice in cazul in care „sunt indicii temeinice” cu privire la savarsirea unei infractiuni aflate in competenta DIICOT, chiar inainte de inceperea urmaririi penale. Actul normativ mai prevede ca procurorii pot supraveghea conturile si sistemele informatice, fara autorizatie de la judecator pentru cel mult 30 de zile, iar „pentru motive temeinice” perioada poate fi prelungita in mod repetat, pana la 120 de zile! Bani pentru informatori Pe langa puterile fara precedent conferite DIICOT, noua ordonanta isi propune sa rezolve si problemele financiare ale institutiei. Astfel ca, se instituie un depozit anual de 1.000.000 de lei pentru „organizarea si constatarea infractiunilor flagrante sau ocazionate de folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor ori colaboratorilor acestora”. Concret, desi Romania a devenit stat membru al UE, „institutia” informatorilor revine. Doar ca, de acesta data ei nu sunt „salariatii” Securitatii, ci ai DIICOT. „Baiul” e ca, intr-o societate europeana cum se vrea cea romaneasca, cetatenii ar trebui sa fie vigilenti pentru ca vor sa respecte legea si sa se afle adevarul, nu pentru ca primesc o remuneratie din fondul DIICOT. Sau scopul scuza mijloacele? Fara secret bancar! O alta ordonanta de urgenta, nr. 99, publicata in Monitorul Oficial in aceeasi perioada, obliga institutiile de credit „sa furnizeze informatii de natura secretului bancar, dupa inceperea urmaririi penale impotriva unui client, la solicitarea scrisa a procurorului sau a instantei judecatoresti ori, dupa caz, a organelor de cercetare penala, cu autorizarea procurorului”. Practic, si in acest caz, textul legii ocoleste autorizatia de la judecator. Asa ca, organele de cercetare penala pot „sparge” practic secretul bancar in cazul oricarui cetatean aflat in faza de urmarire penala! Si, cum in ultima vreme nu se mai practica informarea cu privire la inceperea urmaririi penale, cel vizat nu se poate apara in niciun fel! Dreptul la viata privata! Imediat dupa ce continutul scandaloasei ordonante a fost preluat de mass-media, diferite asociatii, fundatii si reprezentanti ai societatii civile au contestat vehement actul norrmativ din cauza ca incalca unul din drepturile fundamentale ale omului: dreptul la viata privata! Potrivit unui comunicat emis de APADOR-CH “supravegherea conturilor bancare precum si accesul la sisteme informatice apartinand unor persoane reprezinta restrangeri serioase ale exercitiului dreptului la viata privata. Prin urmare, astfel de masuri trebuie sa fie insotite de garantii reale, menite a proteja persoanele impotriva abuzurilor”. Si presedintele Fundatiei pentru o Societate Deschisa, Renate Weber, a declarat pentru Mediafax ca “avem de-a face cu un act normativ clar neconstitutional. Nu am niciun dubiu cand afirm asta. Incalca flagrant dreptul la viata privata, unul din drepturile fundamentale ale omului, si lasa loc de uriase abuzuri”. In replica, Ministerul Justitiei a emis un comunicat in care a incercat sa convinga ca deja celebra OUG 131/ 2006 nu inalca dreptul la viata privata. Mai mult, din postura de aparator al drepturilor omului, pare sa se fi transformat in avocat al procurorilor si „constata cu ingrijorare ca se incearca decredibilizarea procurorilor – ca grup profesional - si institutirea unei prezumtii de abuz in sarcina acestora. Ministrul Justitiei reaminteste ca a solicitat in mod constant sanctionarea magistratilor, atat procurori, cat si judecatori, care gresesc si incalca drepturile persoanelor cercetate, pentru ca aceasta este solutia logica si normala pentru curatarea oricarui sistem profesional”. Frumoasa povestea cu sanctionarea, numai ca este o afirmatie fara acoperire. In paginile saptamanalului nostru am publicat frecvent exemple ale abuzurilor unor magistrati (in special din raza teritoriala a Judecatoriei Viseu), insa, pana acum, in privinta acestora nu s-a luat nicio masura. Desi pe adresa CSM au fost trimise sute de plangeri, care cer sanctionarea judecatorilor din Viseu si a procurorului Vasile Pop, de exemplu. Dublul standard “Clubul Roman de Presa priveste cu ingrijorare si consternare dublul standard cu care se reglementeaza libertatea de expresie, pe de o parte, si drepturile organelor de ancheta, pe de alta parte, situatie care naste proteste justificate ale societatii civile. In timp ce in propunerile de modificare a Codului Penal, prezentate in decembrie 2006 membrilor Consiliului de Onoare, doamna ministru Monica Macovei prevedea limitarea accesului presei la informatii, invocand necesitatea protejarii dreptului la viata privata, prin modificarea Art.16 al Legii nr. 508/ 2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) prin OUG 131/ 2006, doamna ministru ingaduie procurorilor sa invadeze viata privata a cetatenilor si contrazice pe contestatarii ordonantei cu argumentul „bunei intentii” a procurorilor, iar Guvernul Romaniei socoteste justificat acest abuz. Consiliul de Onoare al Clubului Roman de Presa doreste sa-i aminteasca doamnei ministru Monica Macovei ca nicaieri in lume nu se prezumeaza buna intentie a functionarilor publici – de aceea sunt controlati. De asemenea, CRP atrage atentia doamnei ministru ca nu este avocata procurorilor, ci detine o functie care o obliga sa vegheze la respectarea de catre institutiile statului a drepturilor cetatenilor. CRP solicita atat Ministrului Justitiei, cat si intregului Guvern, sa reanalizeze de urgenta prevederile din documentele sus mentionate prin prisma drepturilor fundamentale ale omului”. Avocatii contesta “Legea DIICOT” “Noile reglementari incalca secretul operatiunilor bancare. Nicio banca ce se respecta nu da informatii. Pana acum, acestea puteau fi obtinute numai dupa inceperea urmaririi penale. Sunt dispozitii neconstitutionale, ce incalca in mod flagrant dreptul persoanei la libertate” - Octavian Cioltea, avocat “Ca idee, acest fond pentru plata informatorilor este gandit pozitiv. Exista in toata lumea. Numai ca aici avem o institutie mixta, care are atributii atat de strangere a informatiilor, cat si de urmarire penala. De aceea, plata informatorilor poate determina o conduita ilicita a acestora, ei putand fi determinati in acest mod sa declare un anume lucru, dorit de procurori, in faza de cercetare penala. Apoi, acest fond nu este supus controlului Curtii de Conturi, pentru ca in lege nu se specifica reguli si criterii de impartire a acestora. Ori, prin aceasta reglementare, el scapa controlului statului. Cat despre accesul la conturi, sisteme informatice etc, normele acestei ordonante sunt anticonstitutionale. Acest acces este asimilat perchezitiei, pe care o poate dispune NUMAI judecatorul (conform Constitutiei Romaniei si Codului de Procedura Penala). Iar referitor la datele pe care anumite categorii sociale trebuie sa le dea procurorilor (cum ar fi preotii, avocatii etc), acestea sunt protejate de lege, care obliga la respectarea confidentialitatii fata de cei la care se refera” – Ioan Blajan, avocat. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro Ciprian DRAGOS ciprian@gazetademaramures.ro