Dificilul drum al tiganilor romani catre Europa

Tiganii din Romania emigreaza predilect in directia Italiei, insa mai nou, comunitatea roma de acolo pare sa fie cuprinsa de teama, in urma manifestarilor violente din partea populatiei locale. In satul solidaritatii (Villaggio della Solidarieta - tabara pentru nomazi) apa stagneaza ici si colo peste balti de culoarea noroiului, formate in urma ploilor torentiale din ultimele zile, in timp ce in jur zumzaie roiuri de tantari. Pe strazi ratacesc incoace si incolo tineri ocupati cu bautura si fumatul, in aer simtindu-se cum pluteste tensiunea, un moment nu tocmai prielnic de vizite, mai ales din partea jurnalistilor. Indiferent cum este, tot este mai bine decat era in Romania, declara Daniela Firu reporterilor, in timp ce schita un gest larg cu mana. Daniela are agatati de ea doi puradei, in timp ce un grup masiv se si formeaza in jurul vizitatorilor, nicio miscare sau cuvant ramanand neobservat si asta in timp ce in afara taberei, pe o strada laturalnica de pe Via Nomentana, o patrula este atenta la cei care ies si intra in tabara. Villaggio della Solidarieta este numele pe care autoritatile romane il dau celor cateva tabere de nomazi tigani din capitala Italiei, locuitorii acestor tabere bucurandu-se de apa si curent electric, la care se adauga instalatii sanitare functionale, chiar daca aflate in stare precara. Exista aici chiar si o gradinita pentru cei mici iar in cladirea alaturata, in singurul birou de acolo, computere vechi de cand lumea asteapta inceperea cursurilor de alfabetizare. Daniela afirma ca romii isi doresc sa lucreze, dar nu sunt lasati, pentru faptul ca sunt tigani, spune ea. Femeia locuieste de patru ani in Italia, unde are patru copii, al cincilea fiind acasa, in Romania, la bunici. „Vrem sa muncim pentru copiii nostri”, spune ea aproape plangand, in timp ce in jurul ei unii dau din cap aprobator, iar altii striga: „Italienii sunt toti niste rasisti” sau „Suntem europeni ca voi, avem dreptul sa mergem unde vrem”. Teoretic este adevarat, Romania fiind membra a UE, ceea ce inseamna ca romii din Romania au drept de libera circulatie. Italia, care are o limba asemanatoare romanei si care are nevoie de forta de munca ieftina este din acest motiv o destinatie preferata pentru zeci de mii de romani. Multi romani sunt stabiliti legal in Italia, se inregistreaza la politie si fac o munca regulata, insa cei 500.000 de romani din Italia nu sunt iubiti aici, iar de si mai putina simpatie se bucura aceia care si in patria lor se afla pe treapta cea mai de jos a societatii, romii, „cea mai discriminata minoritate din Italia”, asa cum se exprima sociologul Zoran Lapov, de la universitatea din Florenta. De cand, acum doua saptamani, o multime furioasa a atacat si incendiat doua tabere de nomazi ilegale de la Neapole, in coloniile de tigani din intreaga Italie domneste frica si nesiguranta. Atacurile au fost declansate de cazul unei tiganci care nu a putut explica organelor de ancheta ce cauta in locuinta unei familii, cu copilul sugar al acesteia in brate, zvonurile incitatoare care au umblat prin presa aducand din nou in discutie vechile clisee despre tiganii care fura copii. Paolo Ciani, de la comunitatea Sant Egidio, care se ocupa de decenii incoace de problemele tiganilor, se arata ingrijorat de climatul rasist care domneste in Italia, faptul ca romii nu reprezinta un bloc compact in tara - jumatate din cei 150.000 de tigani italieni sunt cetateni ai Italiei, iar restul provin din Romania sau fosta Iugoslavie - neavand niciun rol aici. Unele grupuri de romi traiesc in Italia de secole, iar altele au imigrat dupa cel de-al doilea razboi mondial, altii venind ca refugiati din fosta Iugoslavie, in timp ce noul val vine din Romania. Ciani arata ca noutatea consta in faptul ca tiganii sunt acum tinte ale atacurilor, mai ales in orase ca Milano, Roma sau Neapole, care poseda cele mai mari colonii de tigani. Dupa ce la sfarsitul anului trecut un rom din Romania a violat-o la Tor di Quinto (suburbie din nordul Romei) pe sotia unui general, tratand-o asa de brutal incat femeia a decedat in urma ranilor, indignarea opiniei publice nu a mai putut fi stavilita, iar rezultatul a fost ca politicianul postfascist Gianni Alemanno a reusit sa obtina primaria Romei prin promisiunea de a adopta masuri dure si a asigura mai multa ordine. Cresterea maniei populare este si vina autoritatilor si a responsabililor politici, pana in ziua de azi dominand parerea ca nomazii nu vor sa locuiasca in case stabile. Inclusiv administratia de stanga a orasului a privit cu nepasare la aparitia in Roma a mahalalelor. Romii ridicau continuu garduri de scanduri si colibe la Roma, de-a lungul raurilor Tibru si Aniene, la fel ca si sub podurile pentru autostrazi sau pe suprafetele necultivate, fara dotari sanitare sau apa curata. Slum-urile ilegale ale saracilor umplu spatiile din apropierea zonelor sportive pentru cei bogati, iar bancherul Lucio G. se plangea ca tiganii intra noaptea in salile de dus, la fel ca in lumea a treia, o situatie care in opinia sa ar trebui sa ia sfarsit. Opiniile bancherului nu sunt singulare, trei din cinci italieni considerandu-i pe romi drept o plaga criminala. La Roma traiesc actualmente circa 10.000 de tigani, in circa 100 de tabere, 90 la suta dintre acestia intr-o saracie lucie, asa cum constatau lucratorii Caritas (organizatie de ajutorare a bisericii romano-catolice). In coloniile de romi infloresc prostitutia si traficul de droguri, doar putini reusind sa-si gaseasca un loc de munca normal. Femeile si copiii de romi cersesc pe strazile Romei, in mod extrem de agresiv, in autobuze si garnituri de metrou existand deja bande organizate de tineri tigani talhari. Cu toate acestea, Roma este o metropola inca relativ sigura, in timp ce numarul de romi este scazut daca este sa ne raportam la totalul populatiei si comparat cu alte tari europene. „Este o rusine ce se intampla in Italia”, afirma Medo Hamidovici, care locuieste pe la mijlocul satului solidaritatii. Tabara este separata de o linie de demarcatie invizibila, in partea din fata locuind in special romii din Bosnia, in containere verde inchis. Cei mai multi au sosit in anii ’90 si nu vor sa se intoarca sub nicio forma, casele lor din fosta Iugoslavie fiind distruse, iar romii alungati, asa cum spune el. Hamidovici are 50 de ani, dar alcoolul i-a distrus fata. El este originar din satul Vlasenica, din actuala Republica Srpska, mii de romi din regiune fiind acolo victime ale purificarilor etnice. Copiii lui Hamidovici sunt nascuti in Italia si vorbesc perfect italiana, cu toate acestea tiganii bosniaci neprimind nici pana acum acte. Acesta este, printre altele, un motiv pentru crearea de tensiuni. „Astia cred ca ei sunt mai buni”, suiera o femeie roma bosniaca, aratand in directia romilor romani care, la randul lor, vorbesc dispretuitor despre romii musulmani bosniaci, in ciuda faptului ca si romii din Romania, tara cu cea mai mare comunitate de romi din Europa, au fost persecutati si discriminati. Totusi, fata de refugiatii de razboi, acesti romi romani se pot intoarce acasa oricand. Inchisori supraaglomerate La fel ca si in alte tari europene, si Italia are dreptul de a expulza strainii ce se fac vinovati de fapte penale, Italia aplicand astfel de reguli pana acum mai degraba limitat, comparativ cu alti vecini, iar asta nu neaparat din convingeri umanitare, ci pentru ca inchisorile sunt si asa supraaglomerate, iar justitia abia daca mai face fata cazurilor penale. In satul solidaritatii doi romi striga la doi carabinieri care au venit acolo pentru a clarifica o reclamatie: „Hai, luati-ne”, unul din cei doi inrosindu-se de furie dupa care, peste zece minute, carabinierii parasesc din nou zona, fara a fi arestat pe cineva. Tagesanzeiger