Dictionar. Centrul Artistic Baia Mare Richard Gerstl

Talent imens insotit de un straniu destin tragic, Richard Gerstl (n. 14.09.1883 la Viena – m. 07.11.1908 la Viena) trebuie considerat drept una dintre cele mai puternic personalizate forte creatoare ale artei din Viena inceputului veacului al XX-lea. Redescoperita initial in 1931, dar recuperata deplin pentru circuitul valorilor majore abia in 1993, printr-o cuprinzatoare expozitie retrospectiva prezentata la galeria Kunstforum a Bancii Nationale a Austriei, creatia sa il proiecteaza pe Gerstl la rangul de principal exponent al primului val expresionist din arta austriaca, alaturi de Oskar Kokoschka si Egon Schiele. Scurta si furtunoasa lui cariera artistica, incheiata printr-un suicid, ilustreaza exemplar framantarile existentiale tragice care au marcat mediul intelectualitatii avangardiste din Viena inceputului de secol. Educatia artistica La doar 15 ani, in 1898, are o prima tentativa de a studia la Academia de arte frumoase din Viena cu Christian Griepenkerl. Adolescentul rebel respinge orizontul artistic secesionist care i se propune de la catedra, astfel ca intra repede intr-un conflict violent cu profesorul sau si paraseste Academia. Vreme de doi ani studiaza autodidact. Apoi petrece verile anilor 1900 si 1901 la Baia Mare si lucreaza sub indrumarea lui Simon Hollósy. Intre 1901 si 1904 se instruieste, ca autodidact, in domeniile muzicii, literaturii si teatrului modern. Are un contact episodic cu marele compozitor Gustav Mahler. Apoi se asociaza durabil cu familia si grupul artistic avangardist din jurul celebrului compozitor Arnold Schönberg. Incearca sa reia studiile la Academia vieneza sub indrumarea aceluiasi Christian Griepenkerl insa, dupa doar 2 semestre, este exclus pentru rezultate nesatisfacatoare si trece in clasa lui Heinrich Lefler. Ferma sa orientare catre noile valori ale expresionismului ce tocmai isi facea intrarea pe scena artei, l-a adus insa intr-o noua tensiune conflictuala si, la 25 de ani, abandoneaza definitiv mediul educational academic. Profund marcat de inadaptarea la mediul intelectual conservator, traumatizat de esecul idilei cu Matilda Schönberg – sotia compozitorului, se sinucide in pragul iernii anului 1908. Pune astfel capat unei biografii al carei principal punct luminos par sa fie tocmai cele doua veri petrecute la Baia Mare, si lasa neimplinita o opera ce putea lesne sa egaleze notorietatea celei a lui Kokoschka. Activitatea la Baia Mare Nu cunoastem care vor fi fost acele relatii, fara indoiala personale, care s-au aflat la originea contactelor lui Gerstl cu grupul artistic colonizat la Baia Mare. Ramane sa presupunem ca in 1900, tanarul de 17 ani deja student al Academiei vieneze, va fi fost indrumat catre Baia Mare chiar de unul dintre artistii austrieci care frecventasera, deja, colonia. Asa putem explica absenta numelui sau din listele intocmite in epoca, ceea ce indica faptul ca Gerstl nu a facut parte din grupurile oficiale. A venit direct de la Viena si a lucrat finantandu-si el insusi cheltuielile (transport, materiale, taxa de model etc.). De altfel, stim ca intre 1896 si 1901 – si mai cu seama in ultimii doi ani – la Baia Mare a activat un puternic nucleu de artisti si studenti austrieci, in mare parte vienezi, unii avand contacte nemijlocite, la München, cu Scoala lui Hollósy. Este, deci, posibil ca Gerstl sa fi obtinut informatii despre coloniile baimarene fie de la participantii austrieci de pana in 1899 (Jozef Wünsch, Jozef Engelhard, Viktor Scharff, Ada Löwith, Arthur Ratzka, Julius Klaber, Leonhard Kober, Carl Fuchs), fie de la vreunul dintre cei ce aveau sa-i fie colegi (Ferenc Frischauf S., Adolf Helmberger, Ernestin Lohwag, Hugo Schubert, Margarete Veit, Ludwig Wieden). Putem intui ca studiile de peisagistica in aer liber pe care le-a facut sub indrumarea lui Simon Hollósy stau la temelia spiritului neconformist si a exploziilor cromatice pe care le releva peisajele sale expresioniste din anii 1905-1907. Ceea ce putem afirma cu certitudine este ca studiile antropomorfe pe care le-a realizat la Baia Mare i-au orientat scurtul drum evolutiv inspre introspectia psihologica si psihanalitica a personajului. Realizat (macar in parte) in timpul celei de-a doua colonizari baimarene, remarcabilul sau Autoportret din 1901 ne arata limpede ca Gerstl achizitionase deja la Baia Mare aceste mijloace de expresie picturala de factura partial simbolista, partial proto-expresionista. Tiberiu Alexa director, Muzeul Judetean de Arta «Centrul Artistic Baia Mare»