Dictionar. Centrul Artistic Baia Mare Irina Bilt – Grünwald

Irina Bilt (n. 1876, Baia Mare – m. ?, Budapesta) provine dintr-o familie de preoti romani greco–catolici care a jucat un rol important in viata intelectuala si sociala baimareana de la sfarsitul veacului nouasprezece. Inca din adolescenta, pe vremea studiilor liceale efectuate la Baia Mare, ea a devenit unul dintre personajele de prim-plan ale tinerei generatii baimarene din jurul anului 1900. In anii ultimului deceniu al veacului 19, Irina Bilt s-a facut remarcata prin repetate aparitii publice pe scena culturala si mondena baimareana, in mai multe imprejurari presa locala remarcand prestatiile sale actoricesti si muzicale. Tot atunci s-a apropiat de studiul desenului si picturii, fara indoiala in consens cu principiile pedagogice ale epocii, ce orientau educatia tinerelor de „familie buna” catre un profil umanist clasic, in care cultura detinea un rol important. Intr-un astfel de context a patruns si in mediul celor doi artisti plastici profesionisti activi la Baia Mare inainte de colonizarile hollósiene — István Réti si János Thorma. Atunci cand implinise varsta de 16 ani, in 1892, Thorma a folosit-o ca model pentru ceea ce avea sa devina singura lucrare de factura secesionista — altminteri remarcabila — din intreaga cariera a artistului. Familiarizandu-se astfel cu universul si lumea pictorilor, fata de care se pare ca a manifestat o autentica fascinatie, a fost firesc sa cultive relatii apropiate cu cercul artistilor colonizati la Baia Mare incepand din 1896, studiind desenul si pictura, pe baze mai mult sau mai putin sistematice, cu Simon Hollósy si Béla I. Grünwald. Creatia proprie este necunoscuta. Se pare ca a pictat doar in tinerete, putin si mai degraba pentru propria placere, ca exercitiu de loisire, in respect fata de cutumele si conventiile sociale traditionaliste ale epocii. Dar raporturile sale cu viata artistica de la Baia Mare nu s-au rezumat la atat, deoarece Irina Bilt avea sa devina una dintre autenticele muze ale pictorilor baimareni. Károly Ferenczy a imortalizat-o in doua compozitii celebre, iar Béla I. Grünwald a folosit-o ca model pentru mai multe peisaje compozitionale si portrete, toate aflate astazi la Galeria Nationala Maghiara din Budapesta. Frumusetea distinsa i-a atras si pe alti pictori, unul dintre ei fiind clujeanul Gábor Papp, care a portretizat-o in vara anului 1902 „intr-o extrem de delicata lucrare in pastel”. (cf. Nagybánya és Vidéke, XXVIII, 1902, nr. 43, p. 3.) Familia Grünwald Treptat, timp de aproape doi ani, Irina Bilt a infiripat cu Béla I. Grünwald o idila al carei deznodamant fericit avea sa se consume prin casatoria contractata pe 11 ianuarie 1899, la Baia Mare. Iata ca, de foarte timpuriu, colonismul baimarean incepea sa produca si alte efecte decat cele pur artistice, iar intemeierea familiei Grünwald trebuie interpretata ca un prim semn al deplinei integrari sociale si umane a comunitatii artistice intr-un mediu pina la urma preponderent provincial si mic burghez, cu toate beneficiile si limitele ce ii erau caracteristice la finalul veacului nouasprezece. In tot cazul, atunci cand discutam despre multiculturalismul transnational si spiritul de toleranta din „era” coloniilor hollósiene, este fundamental sa privim si inspre asemenea episoade. Pentru ca, fara sa fie neobisnuite, aliante matrimoniale care transcedeau confesiuni religioase si identitati etnice diferite (in acest caz intre o romanca greco-catolica si un maghiar catolic), continuau sa reprezinte exceptii de la regulile agreate cutumiar. Casatoria aceasta mai are si valoarea simbolica a unui pionierat, Irina Bilt–Grünwald deschizand seria unui sir de uniuni matrimoniale devenite, in timp, cu totul firesti, odata cu coagularea puternica a colonismului permanent. Ani la rand si-a insotit sotul pictor la München, apoi la Budapesta, indeosebi pe durata sezoanelor de iarna. Din pacate, nu avem prea multe informatii despre viata de tanara sotie a Irinei Bilt—Grünwald. Potrivit cutumelor vremii, personalitatea ei se va fi „topit”, treptat, in umbra vietii cotidiene de cuplu, din care doar sotului ii erau harazite luminile scenei publice. Se prea poate ca ea sa fi continuat, totusi, sa faca exercitii de desen si pictura, cu discretie si fara veleitati, cel putin pana la nasterea fiului Béla junior, pe 2 martie 1902. Stim insa ca a fost o sotie devotata si a ramas pe mai departe o muza inspiratoare, fiind model pentru mai multe peisaje compozitionale realizate de Béla I. Grünwald in perioada 1899 - 1910. In 1911 a parasit definitiv Baia Mare, urmandu-l pe Béla I. Grünwald la Kecskemét, in recent infiintata colonie de arta. Despre cele petrecute acolo nu cunoastem mare lucru, cu exceptia faptului ca s-a preocupat sa ofere fiului lor o aleasa educatie umanista, pe fondul careia acesta avea sa faca o remarcabila cariera de istoric in Anglia, patria de adoptie in care a ajuns cu o bursa de studii in 1939 si care i-a acordat azil politic dupa izbucnirea celui de al doilea razboi mondial. Tiberiu ALEXA director, Muzeul Judetean de Arta «Centrul Artistic Baia Mare»