Dialoguri virtuale / Visele economiei României şi nu numai

Întrebare: De ce există aceste diferenţe mari între judeţele din aceleaşi regiuni de dezvoltare?

Răspuns: Regiunile de dezvoltare, conform actualului mod de funcţionare, sunt nişte structuri moarte, birocratice, care mai mult încurcă decât descurcă. Din acest punct de vedere Maramureşul ar putea să fie componenta unei regiuni de dezvoltare împreună cu Constanţa, Bacău şi Ialomiţa.

Î.: Structura economică a unui judeţ are un rol covârşitor în dezvoltarea ei ulterioară. Care este situaţia din acest punct de vedere?

R.: Restructurarea economiei, cerinţă hotărâtoare în trecerea de la economia centralizată la cea de piaţă, nu s-a făcut ca rezultat al unor eforturi de perspectivă ale statului sau al administraţiilor locale, ci mai degrabă a unor iniţiative personale sau a uni grup de antreprenori. Am primit sfaturi de la instituţii financiare, şi nu numai, care nu aveau nici o expertiză, într-un domeniu atât de important, risipindu-se fonduri, energii şi generând suferinţe umane cu repercusiuni asupra mai multor generaţii. Exemplu cel mai concludent pentru Maramureş fiind procesul de închidere a mineritului. Judecăm economia Maramureşului nostalgic. Ne uităm spre trecut parcă viitorul economiei ar veni de acolo. Perioada DOLCE FARNIENTE a trecut.

Î.: Ce face/ce ar trebui să facă statul şi administraţiile locale?

R.: Ce fac alte state şi administraţii locale care prezintă rezultate economice şi în perioade de criză şi recesiune. În primul rând, referindu-ne la stat, trecerea de la o economie de austeritate la o economie de dezvoltare prin concentrarea efortului financiar în direcţia investiţiilor, reducerea birocraţiei, reducerea structurilor de control şi în special un mediu de afaceri prietenos printr-un sistem legislativ stabil şi predictibil, stimularea utilizării capitalului spre dezvoltare şi nu spre acumulare sau consum şi stimularea culturii afacerilor.

Î.: Ce ne împiedică să ne dezvoltăm?

R.: O Europă fără proiecte majore, o ţară fără proiecte majore, un judeţ fără proiecte majore, o populaţie debusolată, căreia îi lipseşte calitatea de cetăţean, complăcut să fie condus în loc să-şi conducă propriul destin.

Î.: Care au fost soluţiile găsite de maramureşeni?

R.: Fuga spre alte ţări şi mări şi valorificarea primară a resurselor locale: îndeosebi lemnul.

Î.: Când a început decăderea Maramureşului?

R.: Când nu s-a lăsat să se dezvolte natural, în conjunctura economiei de piaţă, sprijinit fiind de către stat.