Dialoguri virtuale / Viitorul pe care îl trăim (prima parte)

Întrebare: Să începem articolul cu citatul extras din cartea publicată de viitorologul Alvin Toffler în anul 1981 – „Al Treilea Val”, în care analizează istoria umanității până în contemporaneitate dezvoltând cercetarea prin metoda teoriei valurilor civilizaționale: Primul Val – civilizația agrară; Al Doilea Val – civilizația industrială; Al Treilea Val – civilizația postindustrială sau civilizația bazată pe revoluția informației. Nu este singurul viitorolog care a încercat să creioneze viitorul pornind de la analiza trecutelor etape de dezvoltare ale umanității, dar este unul dintre vizionarii de succes tocmai pentru că a înțeles devreme și cu acuratețe cum se va manifesta postindustrialismul.

Răspuns: „Civilizația celui de Al Treilea Val, spre deosebire de cea care îi premerge, va trebui (și va putea) să folosească o uimitoare varietate de surse energetice – hidrogenul, energia solară, geotermală, mareele, biomasa, fulgerul, iar în cele din urmă, poate, un procedeu avansat de fuziune precum și alte surse de energie pe care în 1980 nu ni le putem imagina încă (…) Trecerea la această nouă bază energetică atât de diversificată se va face într-un mod extrem de neuniform, cu o succesiune febrilă de pletore, penurii și delirante oscilații de prețuri. Pe termen lung, direcția de înaintare pare, în schimb, destul de clară: trecerea de la o civilizație bazată în principal pe o singură sursă de energie la o civilizație bazată pe mai multe surse și, ca atare, mai puțin fragilă. În cele din urmă, se va ajunge la o civilizație bazată din nou  pe surse de energie reînnoibile, ferite de perspectiva epuizării.”

Î.: Care este viziunea lui Alvin Toffler privind viitorul celui de-Al Treilea Val?

R.: Fuziunea formelor de energie, a tehnologiilor și a mijloacelor de informare ale celui de-Al Treilea Val va accelera schimbările revoluționare în modul nostru de a munci. În civilizația celui de Al treilea Val fabrica nu va mai servi drept model pentru alte tipuri de instituții. Fabricile celui de Al Treilea Val vor fi amplasate din ce în ce mai mult în afara giganticelor metropole urbane. Probabil că vor fi mult mai mici decât cele din trecut și că vor fi împărțite în unități organizaționale mai mici ce se vor bucura de un grad mai mare de autogestiune. Dar cea mai frapantă schimbare în civilizația celui de Al Treilea Val va fi, probabil, mutarea muncii din birouri și fabrici în locuințe. Locul privilegiat al lumii de mâine va fi căminul.

Afirmarea prosumatorului, răspândirea caselor, inventarea de noi structuri organizaționale în sfera economică, automatizarea și demasificarea producției – toate acestea ne lasă să întrevedem că, în viitor, căminul familial își va redobândi rolul de unitate centrală a societății, unitate ale cărei funcții economice, medicale, educaționale și sociale nu se vor reduce, ci, dimpotrivă, urmează să crească.