Dialoguri virtuale / Viitorul pe care îl trăim (a cincea parte)

Întrebare: Cum a influențat Covid 19  Green Deal?

Răspuns: Pandemia Covid-19, instalată în anul 2020, a adăugat un nou accent: reziliența în situații de criză. Nu este suficient să privim unilateral viitorul, doar prin lentila schimbărilor climatice, în condițiile în care amenințările sunt multiple. Așa s-au născut planurile naționale de reziliență, care nici n-au apucat bine să fie creionate, că a apărut amenințarea războiului din Ucraina.

Î.: Cum au apărut Planurile naționale de reziliență?

R.: Planurile naționale de reziliență – o bună dovadă de acțiune politică preventivă – au dobândit un caracter de contingență, cu mai mult „RePowerEu” decât „Fit For 55”, în condițiile în care un vecin pus pe război ca Federația Rusă nu mai putea fi ignorat în niciun fel. Acest inamic periculos, care atacă fără ezitare în Ucraina sistemul energetic cu scopul de a-l incapacita și folosește șantajul energetic pentru a determina Occidentul să nu susțină efortul de apărare al Kievului, trebuie contracarat cu orice preț. A devenit dintr-odată foarte clar că diversificarea resurselor energetice, cu accentul pe creșterea ponderii energiei regenerabile (verzi) în mixul energetic european, nu doar că permite atingerea unor obiective de neutralitate climatică, dar face continentul mult mai puțin dependent de resursele energetice controlate de state agresive cum sunt Federația Rusă sau Iranul, de pildă. În primă instanță.

Î.: Doar Rusia este agresivă?

R.: Acesta este doar primul pas, pentru că Rusia agresivă nu este singură, ea are în spate un alt stat cu o politică agresivă, și anume China, care a construit deliberat politici menite să contribuie la aducerea Europei în dependență de inputuri ieftine exact în zona unde acum se caută reziliența: materialele critice și echipamentele ieftine pentru producția de energie verde și stocare. Ca la un joc elaborat de Go, undeva pe la mijlocul anului 2022, Europa a înțeles că este strategic vulnerabilă pentru că a cedat anterior prea mult și prea ușor în fața Rusiei și a Chinei. Așa că „RePowerEu” a devenit programul esențial în tranziția verde.

Î.: Cum stă România în această ecuație?

R.: Deloc bine, aș zice, pentru că (mereu) ne lipsește viziunea. Și plec de la un exemplu, când fac o astfel de afirmație. În noiembrie 2022, Energy Policy Group a organizat o dezbatere pe marginea unui raport privind eliminarea treptată a cărbunelui din mixul energetic al României. Printre invitați doamna Elena Popescu, director general în Ministerul Energiei, care a exprimat viziunea guvernului în materie:

„Nu facem în totalitate înlocuirea cărbunelui cu gaz. Avem 1.300 de MW și închidem 4.950 de MW până în 2.030. Deci, este o comparație total nejustificată. Ce înlocuim? Închidem cărbunele și îl înlocuim cu niște capacități de gaz care pot avea rol și de back-up la regenerabile, dar va fi o creștere mare a ponderii surselor regenerabile de energie. Lucrăm la strategia de hidrogen”.