Dialoguri virtuale / Veşnic datori

Întrebare: Instrumentele financiare derivate au apărut pe piaţa tranzacţiilor financiare din motive speculative şi din dorinţa operatorilor economici de a acoperi riscurile comerciale sau financiare ale operaţiunilor lor. Creşterea volumului pieţei internaţionale şi a instrumentelor derivate a dat naştere la o permanentă diversificare, atât de noi instrumente, cât şi de noi active ce stau la baza valorificării acestor instrumente.

Pe de altă parte există numeroase opinii care vin să critice utilizarea unor astfel de instrumente, considerând că ele au fost una dintre cauzele care au generat criza de pe Wall Street, care a reprezentat punctul de pornire al crizei globale. Unii analişti din Statele Unite au prevăzut chiar dispariţia acestor instrumente sofisticate, investitorul american miliardar Warren Buffett le-a numit „bombe cu ceas” pentru piaţa financiară.

Î.: Dacă sunt atât de periculoase, de ce nu „le tăiem din rădăcină”?

R.: Bancherii de investiţii din România consideră că nu trebuie să subevaluăm importanţa acestor instrumente şi că nu vom asista la moartea nici unui produs financiar, deoarece ele au apărut, în principal, ca răspuns la nevoia clienţilor de a se proteja împotriva riscurilor (hedging). Problema apare atunci când derivatele sunt folosite pentru activităţi speculative, cu efecte de levier uriaşe (grad de îndatorare), fără o cunoaştere detaliată a produselor şi fără conştientizarea riscurilor potenţiale.

Oricare ar fi concluzia finală, instrumentele financiare derivate sunt utilizate pe scară largă global, ele au cauzat deopotrivă profituri, dar şi pierderi uriaşe şi implicit s-au dezvoltat şi în România.

Acesta este motivul pentru care trebuie să fie avute în vedere.

Î.: Taxarea inversă este o noţiune relativ nouă, de câţiva ani, practicată în România şi care a trezit interes şi în alte state din Uniunea Europeană. Întrucât şi în noul Cod Fiscal se face vorbire de ea, este bine să ne familiarizăm cu această noţiune!

R.: În fapt, taxarea inversă înseamnă că o firmă nu mai plăteşte TVA pentru marfa achiziţionată şi revândută unui alt comerciant, ci menţionează pe factură „taxare inversă“. În acest fel, toate firmele, evident înregistrate ca plătitoare de TVA, având codul aferent, dintr-un astfel de circuit nu mai varsă taxa la stat. Când se ajunge la ultima verigă din lanţ, adică la persoana neînregistrată ca plătitoare de TVA, se colectează şi se plăteşte la buget. În speţă, este vorba de comerciantul care o încasează la rândul său de la clienţii persoane fizice, în magazine. Codul Fiscal menţine implementarea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, pârtii de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare.