Dialoguri virtuale / Uniunea Europeană şi interesele economice

Întrebare: Cum se poate caracteriza modul de funcţionare a economiei ţărilor din Uniunea Europeană?

Răspuns: Răspunsul poate fi unic şi atotcuprinzător – haotic!

Î.: Asemenea stări de lucruri păreau ale trecutului. Nu e aşa?

R.: Erau caracteristice ale perioadelor de nelinişti dinainte de furtuni, când echilibrele erau labile şi când se aştepta un deznodământ, indiferent cum ar fi fost el.

Î.: Acestea sunt perioade în care structuri anticipate ca fiind certe se pun sub semnul întrebării, cum ar fi de exemplu Uniunea Europeană?

R.: Desigur, au fost întotdeauna sceptici, în cazul nostru eurosceptici. Azi, când monitorizarea unei stări de lucruri poate fi uşor palpată, fiind facilitată de comensurări directe şi nu prin intermediul unor reprezentanţi, statisticile sunt aproape de trăirile individuale.

R.: Un sondaj recent arată că din totalul persoanelor care trăiesc în ţările comunitare, doar 11 % se declară a fi cetăţeni europeni, restul de 89 % , în funcţie de cetăţenia lor, spun că sunt români, germani, francezi etc. Aceasta este explicaţia pentru care nu se pot constitui Statele Unite ale Europei.

Î.: Care sunt punctele de vedere ale unor ţări, presupuşi lideri ai Uniunii Europene?

R.: Punctul de vedere german este că administraţia europeană ar trebui să fie structurată pe următoarele nivele: local; regional; naţional şi Bruxelles. Alţii nu sunt de acord cu această structură.

Î.: În aceste condiţii se mai poate vorbi de “o problemă europeană”?

R.: Nu. Acesta este motivul pentru care nici vindecarea bolilor economiei europene nu este uşoară, este chiar incertă.

Î.: Unde este problema?

R.: Uniunea Europeană s-a format din motive politice şi nu profesionale. Dacă o ţară, membră U.E., se rupe din structura actuală, atunci viitorul Europei devine incert.

Î.: În termeni economici cum se poate traduce această situaţie?

R.: Exportul Germaniei este puternic. Dacă Uniunea Europeană s-ar rupe, Germania ar avea probleme economice, dar nu numai ea.

Î.: Se cunoaşte că măsurile economice sunt validate de alegeri, reprezintă suma opţiunilor individuale. Alegerile din ultima perioada din diferite ţări europene confirmă politicile economice adoptate până în prezent?

R.: Nu. Cel mai edificator exemplu este oferit de alegerile din landurile Germaniei, dar şi din Franţa.

Î.: Se poate trage o concluzie general valabilă pentru Europa?

R.: Europa pare obosită. Scad proiectele. Este starea care caracterizează şi un individ şi grupurile mari (de exemplu ţările). Proiectele de supravieţuire sunt cele ale bătrânilor sau al îmbătrâniţilor.