Dialoguri virtuale / Uniunea Europeană, o piatră grea (a douăsprezecea parte)

Întrebare: Cu toate acestea, trebuie subliniat că, în cazul României, adoptarea euro constituie cel mai bun „proiect de țară”, deoarece poate servi drept „ancoră” pentru realizarea reformelor necesare pentru finalizarea instituirii economiei de piață.

Răspuns: Intrarea în zona euro implică, de asemenea, aplicarea unor politici economice adecvate, care să ducă la convergența reală și nominală a economiei românești cu economia europeană, adică la recuperarea decalajului său istoric față de economiile țărilor occidentale. Din păcate, deși a îndeplinit la un moment dat unele criterii de convergență nominală (deficitul bugetar și datoria publică), România este singura țară din UE în care dezechilibrele s-au amplificat din cauza stagnării reformelor economice și politicilor fiscale populiste duse de autorități. Acești factori au determinat creșterea deficitului bugetar și a datoriei publice, ceea ce a dus la declanșarea procedurii de deficit excesiv aplicate României de către Comisia Europeană (martie 2020).

Î.: În acest cadru, adoptarea euro are pentru România mai multe avantaje decât dezavantaje. 

R.: Principalul avantaj este stimularea comerțului exterior, ceea ce se poate transforma într-o creștere economică mai rapidă și, deci, într-un nou impuls pentru crearea de locuri de muncă și creșterea veniturilor populației. Ignorarea acestor efecte pozitive este paradoxală, întrucât autoritățile române (spre deosebire de cele bulgare) au amânat în repetate rânduri termenele anunțate pentru adoptarea euro (2011; 2014; 2015; 2019; iar acum, se pare, sine die), iar societatea românească nu reacționează la aceste tergiversări.

Î.: O altă componentă importantă a UEM este „Uniunea Bancară Europeană” (UBE), creată în anul 2014, în scopul completării cadrului instituțional al sistemului financiar al UE.

R.: Elementele UBE sunt setul unic de norme referitoare la cerințele de capital pentru bănci (single rulebook), asigurarea unei mai bune protecții pentru deponenți și reglementarea prevenirii și gestionării falimentelor bancare. Aplicarea acestor reglementări este realizată prin „Mecanismul unic de supraveghere” (MUS), „Mecanismul unic de rezoluție” (MUR), care guvernează aspectele prudențiale și de gestionare a crizelor, precum și regimul unitar de garantare a depozitelor (EDIS). Toate aceste elemente au fost transpuse deja în legislația din România.