Dialoguri virtuale / Una caldă, alta rece

Întrebare: Dar datele referitoare la producţia în construcţii?

Răspuns: Aceste date sunt semnificative întrucât circumscriu apetenţa românului de a consuma în loc să investească. În prezent asistăm la o relativă stabilitate economică, după ani de austeritate, când cetăţeni înfricaţi de perspectiva care le era prezentată, doresc să compenseze restricţiile cu dorinţa de a consuma. De altfel datele comunicate de Eurostat, la o atentă analiză, sugerează concluzii interesante.

Î.: Ce spun datele referitoare la consumul populaţiei în perioada analizată?

R.: România a avut cea mai mare rată a comerţului retail în Uniunea Europeană. Însă belgienii, grecii, spaniolii, italienii, maltezii, slovenii şi finlandezii, comparativ cu perioade anterioare au cumpărat mai puţin din reţeaua comerţului cu amănuntul decât în perioade anterioare. Să fie acest lucru un gest de săbuinţă? Să fie din partea noastră un gest de nesăbuinţă? Poate perioada următoare ne va da răspuns la aceste întrebări.

Î.: Reîntorcându-ne la judeţul nostru, cunoaştem că turismul a reprezentat o speranţă şi mai reprezintă încă în economia Maramureşului. Cum se prezintă acest sector în contextul datelor prezentate anterior?

R.: Turismul este un fenomen nu numai economic, ci şi social. Într-un judeţ ca al nostru, care încearcă să-şi găsească identitatea economică, turismul joacă un rol mai important decât turismul din alte judeţe.

Dintr-o analiză SWOT întocmită la începutul anilor ’90, realizată de o firmă de consultanţă internaţională referitor la judeţele Maramureş şi Caraş Severin a rezultat decăderea tuturor ramurilor economice din Maramureş cu excepţia turismului.

Î.: Dacă este un sector atât de important, cum s-a gestionat această problemă în Maramureş?

R.: Nu se poate vorbi de lipsă de preocupare programatică a turismului maramureşean, dovadă fiind Documentul de Programare: Dezvoltarea turismului în judeţul Maramureş 2007 – 2013, Draft 4, care sper că nu zace prăfuit în vreun sertar al administraţiei.

Din păcate, dezvoltările din acest domeniu nu au reprezentat finalitatea unor activităţi concertate a mai multor instituţii naţionale şi judeţene, ci un fenomen aleator dirijat de eforturi individuale, lipsite, de multe ori, de profesionism.