Dialoguri virtuale. Științele economice în context metafizic

 Întrebare: Una dintre cele mai importante cuceriri ale fizicii cuantice este aceea după care fiecare regiune a spațiului – oricât de mică ar fi ea, coborând până la simplul foton, care este o undă sau un pachet de unde – conține, ca și fiecare părticică a plăcuței holografice, configurația ansamblului. Cei mai mulți oameni care au văzut o imagine holografică (care se obține proiectând un fascicol de laser printr-o placă pe care a fost fotografiată o scenă) au avut impresia că ei contemplă un obiect real în trei dimensiuni. Te poți deplasa împrejurul proiecției holografice și observa sub unghiuri diferite, exact ca un obiect real. în fapt, nu-i decât o suprafață plană. Dacă luăm un microscop puternic pentru a observa imaginea holografică a unei picături de apă, vom vedea microorganismele care se găsesc în această picătură.

Răspuns: Și, ceea ce este și mai uimitor, dacă se rupe o bucată dintr-un negativ holografic pentru a o pune sub un proiector laser, nu se va putea obține o parte a imaginii, ci imaginea întreagă. Așadar, pentru a ne folosi de expresia filosofului Jean Guitton, „suntem într-un univers holografic infinit, în care fiecare regiune, deși distinctă, conține totul, orice punct reflectă tot restul. Așa cum placa holografică conține totul în fiecare parte, tot astfel fiecare existență umană este chipul totalității divine.

Întrebare: În lumina teoriei cuantice, printr-o interpretare nouă, multe taine se luminează, își află un fel de coerență, fără a pierde totodată ceva din adevărul lor originar. în spatele zidului construit de știința clasică noi ghicim un peisaj uimitor, deosebit de tainic, al cărui orizont este la distanțe de necuprins. Cu cât se merge mai adânc cu atât se produce apropierea de un fundament universal care leagă materia, viața și conștiința. Foarte elocventă în acest sens este aici experiența condusă de fizicianul francez Leon Foucault în 1851.

Răspuns: Foucault a atârnat o piatră foarte grea cu o coardă fixă de tavanul Panteonului. Pe măsură ce orele treceau, planul de oscilație al pendulului pivota în jurul axului vertical. Dacă la început oscila pe direcția est-vest, câteva ore mai târziu pendulul se deplasa pe direcția nord-sud.