Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Dialoguri virtuale. Spre înțelegerea prezentului și viitorului
(ultima parte)
Întrebare: Câteva exemple?!
Răspuns: Criza energetică din Europa oferă un exemplu tangibil a proceselor globale de decuplare care au loc în prezent. Un alt exemplu îl constituie măsurile SUA de a exclude China și industria de semiconductoare care servește economiile occidentale. Dacă sfârșitul monopolului Occidentului aduce noi opțiuni și oportunități pentru puterile mici și mijlocii, ele vin mână în mână cu noi provocări și o cascadă de crize care vor pune sub presiune coeziunea socială și reziliența instituțiilor. Fiecare beneficiu vine cu un cost asociat.
Î.: Care sunt în această perioadă oportunitățile și fragilitățile țărilor mici și mijlocii ?
R.: Puterile mici și mijlocii se găsesc într-un climat global foarte diferit de cel de acum un deceniu, unul în care competiția ia locul monopolului strategic. În acest nou context, statele mici și mijlocii descoperă noi opțiuni și oportunități, pe măsură ce spațiul de manevră de care se bucură crește ca urmare a competiției globale dintre marile puteri.
Î.: Cum profită unele state de competiția globală?
R.: State precum Turcia, Ungaria sau Arabia Saudită se folosesc de acestea pentru a extrage cât mai multe beneficii și avantaje de la toți competitorii. Într-o piață competitivă, cumpărătorul este rege.
Î.: Să amintim crizele din această perioadă?!
R.: Noul climat este definit și de o cascadă de crize ce inhibă abilitatea multor state mici și mijlocii de a se bucura de posibilele avantaje și oportunități aduse de deschiderea pieței geopolitice. Fragilitatea internă, clivajele identitare și economice, instabilitatea politică și lipsa de viziune sunt factori care limitează și ele opțiunile statelor mici și mijlocii. Doar acele state mici și mijlocii care vor putea să depășească diviziunile interne și să își asigure instituții reziliente vor fi adevăratele câștigătoare ale acestei noi perioade de interregn.
Î.: Ce reprezintă noțiunea de interregn?
R.: Este intervalul de timp din istoria unui stat monarhic în care, din diverse motive, suveranul nu-și poate exercita autoritatea (ex. Marele interregn german între moartea lui Conrad I. - 1254 și alegerea lui Rudolf de Habsburg 1273.Termenul se folosește frecvent și în alte situații în care titularul este absent)
Î.: De ce ați abordat tematica acestui interviu?
R.: Pentru ca aceia care ne conduc, dacă au timp de studiat, să înțeleagă ce nu au înțeles până acum.