Dialoguri virtuale. Spre înțelegerea prezentului și viitorului

(a patra parte)

Întrebare: Care este scopul lor?
Răspuns: Scopul acestora este substitutiv, oferirea unor alternative serviciilor și bu­nurilor cvasi-publice occidentale, elimi­nând efectiv monopolul existent.
Întrebare: Care este efectul asupra țărilor mici și mijlocii?
Răspuns: Acest lucru înseamnă că puterile mici și mijlocii nu mai trebuie să meargă, în mod neapărat, la Banca Mondială sau la FMI, cu regulile lor neoliberale și condițiile politice liberale, ci au acum și surse alternative de capital. Acest lucru nu era posibil în anii 1990 sau 2000.
Î.: Putem vorbi de decesul monopolului liberal?
R.: Această evoluție pune capăt mono­polului liberal asupra furnizării de bunuri cvasi-publice globale și, odată cu ea, produce o nouă piață strategică în care statele mici sunt cumpărătorii, iar marile puteri sunt vânzătorii care încearcă să își vândă propriile bunuri cvasi-publice globale și propriul model sociopolitic.
Î.: Revenim la situația statelor mici și mij­locii?
R.: Asta crește puterea relativă a statelor mici și mijlocii, care nu se mai găsesc într-o relație de tip monopolist, cu o singură opțiune. Dacă nu sunt mulțumiți de condițiile instituțiilor liberale, statele mici și mijlocii au acum libertatea de a se duce la instituțiile create de China sau chiar
de Rusia, care vin cu propriile condiții și reguli.
Î.: Efectele asupra garanțiilor de apărare?
R.: Același lucru se poate spune despre securitatea colectivă și garanțiile de apărare. Sistemul internațional a tranziționat de la o stare de monopol la stare de competiție, similară unei piețe geopolitice globale. Câteva mari puteri concurează să ofere bunuri cvasi-publice globale, urmăresc să își asigure preponderența militară în regiunile lor și să submineze pozițiile geopo­li­tice ale competitorilor. Acest lucru explică numărul imens de noi organizații interguvernamentale ce au apărut în ultimul deceniu, precum și noile rețele inter- și transnaționale de cooperare și furnizare de expertiză și resurse.
Î.: Să aprofundăm consecințele acestei tranziții.
R.: Două consecințe pot fi identificate ca urmare a acestei tranziții. În primul rând, tranziția de la monopol la competiție produce un colaps al glocalizării, statele reclamându-și autoritatea pe care anterior o transferaseră către nivelul local și cel global. În al doilea rând, această tranziție a pornit un proces de „decuplare” a rețelelor transnaționale ce au fost facilitate de monopolul liberal din anii 1990 și 2000.
Î.: Pe parcursul acestui interviu ați folosit de mai multe ori noțiunea de glocalizare. Ce reprezintă?
R.: Glocalizarea este procesul de integrare internațională care rezultă din schimbul de opinii, produse, idei și alte aspecte ale culturii la nivel mondial.