Dialoguri virtuale. Spaima justificată

Întrebare: Au apărut schimbări în politica antiinflaționistă?
Răspuns: Încă din 2021, odată ce inflația devenise deja principala provocare economică, unele bănci centrale au semnalizat schimbarea de direcție și întărirea politicii monetare, prin creșterea pro­gresivă a ratelor dobânzii. Astfel, „politica banilor scumpi” și, pe această bază, temperarea masei monetare deveneau obligatorii în balanța soluțiilor antiinfla­ționiste. Cel mai important semnal la nivel global a fost dat recent în SUA, prin decizia de acum câteva zile a Sistemului Federal de Rezerve (FED) de a crește rata dobânzii de politică monetară. Cu siguranță, vor urma noi decizii de acest fel, care indică întărirea politicii mo­netare, inclusiv la nivelul Băncii Centrale Europene (BCE). După cum se poate vedea, băncile centrale din Europa Centrală și de Est au reacționat mai din timp.
De asemenea, prin deciziile de politică fiscală, guvernele caută să revină la mai multă rigoare bugetară, prin reducerea deficitelor bugetare extraordinare asumate în contextul pandemiei. Estimările actuale indică revenirea treptată a sistemelor bugetare din UE pe culoarul responsabilității și al sustenabilității.

Î.: Va fi dificil de gestionat problema inflației?
R.: Din ambele direcții de politică economică, atât cea monetară cât și cea fiscal-bugetară, trebuie să se exercite presiune asupra inflației, astfel încât aceasta să revină la cote „rezonabile”, în linie cu obiectivele băncilor centrale de a „ținti” inflația în jurul a 2% pe termen mediu și lung. Firește că acest proces nu se petrece peste noapte, iar costurile economice și sociale nu pot fi complet evitate, ci doar diminuate, pe cât posibil.

Însă acest parcurs al politicilor econo­mice a fost deja alterat, în ultimele săptămâni, de războiul din Ucraina. Creșterea necesară a cheltuielilor pentru apărare, imperativele umanitare de la granițele Ucrainei, spectrul de contagiune a efectelor negative ale sancțiunilor economice, perpetuarea crizei energetice, toate acestea fac și mai dificilă sarcina politicilor antiinflaționiste. Din păcate, istoria ne arată că dintotdeauna războa­iele au mers mână în mână cu inflația.
În funcție de amploarea impactului regresiv al războiului asupra economiei, nu este exclusă, cel puțin în plan european, o combinație între inflație și încetinirea creșterii economice, fără ca de aici să rezulte neapărat perspectiva deja vehi­cu­lată a stagnării economice, adică stagfla­ția. Însă, nu trebuie să uităm că economia are nevoie de pace!
În contextul actual, date fiind riscurile macroeconomice existente, responsabilitatea și prudența trebuie să fie cuvintele de ordine în deciziile de politică eco­nomică, pentru a fi evitate măsurile spe­culative sau populiste, iar economia și finanțele publice să nu devieze de la obiectivul esențial al consolidării și al echilibrului.