Dialoguri virtuale. Spaima justificată

(a treia parte)

Întrebare: Care este situația produselor cerealiere?
Răspuns: De asemenea, cotațiile cerealelor se află pe un trend puternic ascendent, însă creșterile nu au debutat la fel de uniform precum în cazul prețurilor metalelor sau ale produselor energetice. De exemplu, dacă prețurile grâului au început să crească încă din 2019, cotațiile orezului, porumbului și ale boabelor de soia au intrat pe un trend puternic crescător din a doua jumătate din 2020, pe fondul restricțiilor de natură sanitară cu impact asupra produc­ției și aprovizionării.
Î.: Câteva exemple ne-ar edifica?
R.: În perioada ianuarie 2018 - martie 2022, prețul grâului a crescut de la 140 GBP /tonă la 300 GBP/ tonă , iar la porumb, de la 350, la750 $/ bu. 1 GBP este egal cu 5,87 lei.
Î.: O concluzie intermediară?!
R.: Prin similaritate, cifrele indică un adevăr economic elementar, potrivit căruia crizele se resimt, în primul rând și cu mai mare intensitate, pe piețele factorilor de producție. Acesta este și cazul crizei economice intervenite sincron pe fondul pandemiei, care s-a făcut simțită mai întâi prin creșterea rapidă și aproape simultană a prețurilor materiilor prime și ale materialelor de construcții. Este însă deosebit de important faptul că această scumpire a materiilor prime nu s-a atenuat odată cu reluarea treptată a fluxurilor de producție, de transport și aprovizionare. Prețurile de pe piețele factorilor de producție au continuat să crească, de la un trimestru la altul, deși golurile de producție se atenuau treptat.
Î.: Câteva cuvinte despre nota de plată a pandemiei?!
R.: Repornirea economiei nu s-a realizat ca și când nimic nu ar fi fost oprit. Statele au adoptat diverse scheme compensatorii în planul salarial și al veniturilor. Angajații au beneficiat de scheme de sprijin, plasate în general sub umbrela „șomajului tehnic”. Firmele au beneficiat și ele de diverse ajutoare, programe de finanțare, scheme de creditare cu garanții de stat etc., care au permis mediului de afaceri reluarea și/ sau dezvoltarea activității. Pe latura cererii, date fiind condițiile de incertitudine și insecuritate medicală, oamenii au amânat o serie de cheltuieli, ceea ce a condus la creșterea bruscă a nivelului economisirii din partea popula­ției. De aici și așa-numita „cerere excedentară” care s-a acumulat în economie, prin efortul de menținere a veniturilor, fără corespondent pro­por­­țional în planul producției. Acest fenomen de cerere reprimată s-a manifestat pe fondul schimbării comportamentelor de consum, în contextul restricțiilor impuse de autorități.