Curs valutar
Euro
Dolar american
Lira sterlină
Forint unguresc
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Dialoguri virtuale / Şomajul şi migraţia
Întrebare: Abordăm problema şomajului nu numai sub aspectul actualităţii ci îndeosebi datorită abordărilor diferite, dependent de ţară, sistem economic, în contextul mobilităţii forţei de muncă şi impactului social aferent?!
Răspuns: Este o întrebare interesantă întrucât majoritatea consideră că această noţiune este tratată identic, peste tot în lume. Ori nu este aşa.
Răspunsul clasic, cunoscut de mai toţi din România, este: şomajul ar fi lipsa locurilor de muncă pentru persoanele apte şi corespunzător calificate.
În Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii lipseşte nuanţa „o calificare corespunzătoare pentru muncă”.
Sunt interpretări diferite şi în ceea ce priveşte totalul celor care nu au un loc de muncă. Alţii afirmă că şomajul ar fi un adjuvant al economiei de piaţă şi nu sunt departe de adevăr.
Î.: În ţările Uniunii Europene interpretările sunt identice?
R.: În marea lor majoritate sunt identice, însă modul de aplicare al aceluiaşi principiu este diferit, îndeosebi în ceea ce priveşte căutarea locului de muncă şi cererea de pe piaţa muncii.
Î.: Ce spun specialiştii în gestionarea pieţei muncii referitor la şomaj?
R.: Susţin că şomajul este necesar, până la o anumită limită. Aceasta limită ar fi de 4 la sută.
Î.: Care este explicaţia lor?
R.: Afirmaţia lor este bazată pe faptul că concurenţa este un motor al creşterii eficienţei muncii, unde forţa de muncă caută să muncească la întreaga capacitate, de frica pierderii locului de muncă, şi reprezintă o oportunitate pentru angajatori spre a selecta de pe piaţa muncii persoane înscrise în profilul dorit de ei.
Î.: Nu putem vorbi de un fel de dictatură?
R.: Toate sistemele economice se bazează pe anumite „dictaturi” unde se munceşte, fie de frica băţului, fie de frica sărăciei. Se zice că economia centralizată (comunistă) împarte sărăcia în mod egal, iar economia de piaţă (capitalistă) oferă şansă fiecăruia. Chiar aşa o fi?
Î.: Aţi dorit să discutăm astăzi de şomaj şi să-l ataşăm la un fenomen deja planetar: migraţia. De ce?
R.: Este întrebarea care şi-o pun mulţi oameni. Dacă nu am dat de muncă tinerilor din ţările Uniunii Europene, de ce am invitat în Uniunea Europeană să vină milioane de migranţi din ţări extra comunitare? Nu este interviul în care să lămurim această problemă. Dar anticipez un răspuns viitor prin care o să avem posibilitatea să cuantificăm fenomenul. În ţările Uniunii Europene forţa de muncă, în general, este calificată. Mult mai calificată decât majoritate migranţilor. Forţa de muncă costă. Manipulatorii, dar nu numai ei, doresc ca forţa de muncă să fie ieftină, cât mai ieftină. Numai că acest fenomen induce şi fenomene sociale şi culturale, deocamdată incalculabile, îndeosebi pentru Uniunea Europeană.Doar un mic adagio: având în vedere nivelul de dezvoltare tehnologică prezentă, pentru a realiza produsele industriale, unde azi sunt ocupaţi 850 milioane de muncitori, ar fi suficienţi 50 de milioane. Ce se va întâmpla cu restul?
