Dialoguri virtuale / Societatea bunăstării

Î.: Unde s-ar putea înscrie România?

R.: Cultural am pornit de la modelul continental, dar direcţia de dezvoltare este de tip anglo-saxon, mai precis modelul Statelor Unite ale Americii. Este conflictul major existent în prezent între generaţii, în care rolul familiei derapează de la important spre marginal, în care statul nu are capacitatea să asigure nici formal şi nici cultural siguranţa existenţială.

Î.: Din cele expuse până în prezent, pare cel mai apetisant să trăieşti într-o ţară construită după modelul nordic!?

R.: Este o problemă de educaţie. Se cunoaşte că după anul 1989 şi României i se oferea posibilitatea să aleagă unul din modelele de construcţie a statului existente în acea perioadă. Să nu uităm cine au fost reprezentanţii Uniunii Europene pentru România, din anii când nu făceam parte din Uniunea Europeană (un fel de ambasadori).  Dacă o să treceţi în revistă originea ţărilor din care au provenit, veţi găsi răspunsul la întrebare. Ni s-a inoculat subtil că modelul nordic este comunist. Am ales un alt model. Nu are sens să-l nominalizăm, fiindcă îl trăiţi. Revenind la întrebare, cu menţiunea ca în ţările scandinave aproape 60 la sută din venit merge către stat, iar din impozit se asigură:

Pentru latura socială: pensiile, întreţinerea bătrânilor, refugiaţii, întreţinerea copiilor, handicapaţii de orice natură. Practic, cetăţeanul din aceste ţări nu trebuie să se îngrijească de sine pe tot parcursul existenţei sale, dar nu este de conceput ca oricine ai fi să nu–ţi oferi întreaga energie cetăţii în care exişti.

Pentru latura de sănătate: se asigură finanţarea funcţionării spitalelor, plata  subvenţionată a medicamentelor, se tratează orice suferinţă, se finanţează campanii speciale de prevenţie.

Pentru latura pieţei muncii: instruirea este gratuită, există consiliere pe linia afacerilor, funcţionează reguli clare în domeniul ergonomiei, igienei muncii şi protecţiei muncii.

Latura învăţământului: finanţarea din surse locale sau centrale a funcţionării, şcolilor generale, liceelor şi universităţilor.

Latura culturală: finanţarea funcţionării arhivelor, bibliotecilor şi muzeelor, producţia de film, creaţii muzicale şi teatru, susţinerea unor artişti, scriitori, mass-media, reprezentanţii culturii autohtone din străinătate.

În domeniul locativ: sprijin pentru plata chiriei şi construcţiei de locuinţe noi.

În domeniul alimentaţiei: finanţarea programelor Ministerului agriculturii şi pisciculturii, activităţii unui institut în domeniul cercetării agricole, piscicole care se preocupă de calitatea alimentelor puse la dispoziţia cetăţeanului, a luptei împotriva hormonilor de creştere a animalelor.

De asemenea, serviciul poştal este finanţat de stat.